Formarea profesională iniţială şi dezvoltarea continuă a carierei constituie un segment complex multidimensional al managementului resurselor umane, care oferă soluţii pertinente pentru sprijinirea îndeplinirii sarcinilor personalului şi întărirea rolului de serviciu public al Jandarmeriei Române. Misiunea sistemului de formare, pregătire şi dezvoltare profesională este aceea de a contribui la asigurarea unui personal pregătit, competent, integru, capabil în orice moment să îndeplinească misiunile încredinţate.
          Prin punerea în aplicare a Legii 550 din 2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, în perioada 2005 – 2008, am asistat la partea de acumulare cantitativă a formării profesionale atât a corpului de ofiţeri, cât şi a celui de subofiţeri. Structura organizatorică a instituţiei prevede atât funcţii de conducere cât şi de execuţie.
          În contextul celor prezentate mai sus este lesne de înţeles de ce a fost prioritară formarea profesională iniţială a subofiţerilor şi ofiţerilor proveniţi din sursă externă sau prin promovare ca urmare a numărului mare de indicatori angajaţi la nivel naţional.
          Odată finalizat acest proces, ponderea va fi pusă pe dezvoltarea continuă în carieră a personalului în vederea realizării dezideratului de a asigura un corp de cadre bine pregătit, care să facă posibilă îndeplinirea misiunilor ce revin prin lege. Procesul pregătirii cadrelor militare în orice armată depinde, în mare măsură, de calitatea si performanţele activităţii formative din instituţiile învestite cu această menire. Nu este mai puţin adevărat că eficienţa acestei pregătiri şi valoarea ce i se imprimă, nivelul la care ea se ridică, depind de calităţile acelora care vor îmbrăţişa cariera militară. De aceea, strâns legată de problema pregătirii apare problema selecţionării, de către fiecare armată pe care o vom prezenta mai jos, ţinând seama de rigurozitate.

          Învăţământul militar american
          Academia Militară din West-Point asigură pregatirea anuală a 9-10% din ofiţerii trupelor de uscat. Sunt admişi candidaţi (tineri şi tinere) în vârstă de 17-22 ani, cu pregătire medie, apţi din punct de vedere fizic şi al sănătăţii, necăsătoriţi şi „de nădejde” din punct de vedere politic şi social (în acest scop se recurge la ajutorul organelor locale de poliţie şi la agenţii F.B.I.).
          Admiterea celei mai mari părţi a candidaţilor se face pe baza recomandărilor preşedintelui şi vicepreşedintelui S.U.A., precum şi ale membrilor Congresului şi guvernatorilor statelor americane. O altă parte a candidaţilor se selecţionează din rândul copiilor cadrelor militare, care au anumite merite şi din cel al cetăţenilor americani decoraţi cu Medalia de Onoare. Ceilalţi candidaţi provin din militari în termen, din corpul subofiţerilor activi şi de rezervă care primesc recomandări pe baza rezultatelor obţinute în îndeplinirea atribuţiilor funcţionale.
          După promovarea examenului de admitere, tinerii care intră în Academie îşi dezvoltă calităţile intelectuale de care au nevoie pentru a-şi asuma responsabilităţi ca ofiţeri inferiori, asigurându-şi o bază solidă de pregătire pentru întreaga carieră militară, precum şi pentru specializarea într-o serie de discipline universitare. Programa teoretică (academică) împreună cu programele de pregătire fizică şi militară, constituie modulele principale ale formării calităţilor de viitor comandant.
          Programa teoretică cuprinde o parte generală obligatorie (de bază) şi una cu teme la alegere, opţională - programul de bază (general teoretic) oferă noţiuni esenţiale din ştiinţele fundamentale, inginerie, ştiinţele umaniste, psihologia comportamentului şi ştiintele sociale. El conţine 31 de cursuri, constituind punctul de plecare pentru alegerea ulterioară a unui anumit domeniu de specializare teoretică.
          Programul facultativ oferă peste 30 de domenii de studiu. Acestea acoperă domenii ale artei, ştiinţei, ingineriei. Cursanţii pot studia orice disciplină fără nici o restricţie.
          Programa militară este considerată un „aspect-cheie” al vieţii în şcoală. Studenţii parcurg în fiecare an tematici care îi pregătesc pentru a deveni comandanţi. Programa este completată în perioada de vară cu pregătire militară în care se învaţă executarea tragerilor, orientarea topografică, alpinism, se formează deprinderi de conducere, se desfăşoară un stagiu la unităţi din ţară şi din străinătate.
          Programa de pregătire fizică: fiecare student este inclus într-un program de pregătire atletică în şcoală sau în afara acesteia. Se apreciază că programa în acest domeniu este cea mai bună din instituţiile de învătământ din S.U.A. Absolvenţii Academiei Militare, dupa cei 4 ani de şcolarizare, primesc diploma care atestă că au pregatire militară medie şi pregatire superioară civilă (licenţiaţi în ştiinţe), acordându-li-se gradul de locotenent.
          Aproximativ 40% din ofiţerii trupelor de uscat sunt pregătiţi în instituţiile civile de învăţământ superior. La baza organizării acestei pregătiri stă Legea privind apărarea naţională, în care se prevede că în instituţiile civile de învăţământ superior se organizează secţii militare, subordonate organelor militare. Pregătirea viitorilor ofiţeri se asigură prin cursuri organizate în colegii şi universităţi. De asemenea, prin aceste cursuri se pregătesc ofiţerii pentru componentele de rezervă ale forţelor armate ale S.U.A. Se primesc tineri şi tinere de minimum 17 ani, apţi din punct de vedere medical şi al calităţilor moral-psihologice şi sociale.
          Pregătirea prin cursuri a ofiţerilor de rezervă pentru trupele de uscat se realizează în aproximativ 300 de instituţii civile de învăţământ superior. La absolvirea cursurilor, care coincide cu încheierea studiilor universitare civile, li se înmânează diploma care atestă pregatirea superioară şi pregatirea ca ofiţer de rezervă. Absolvenţilor li se acordă gradul de locotenent de rezervă. Aceştia sunt obligaţi să-şi desfăşoare activitatea timp de doi ani în trupele active şi patru ani în componentele de rezervă. Ofiţerii din trupele de uscat sunt obligaţi să frecventeze cursuri de perfecţionare în şcolile genurilor de armă şi ale diferitelor servicii. Aceste cursuri au, în funcţie de specialitatea militară a ofiţerilor, o durată cuprinsă între 12 şi 38 de săptămâni.
          Ofiţerii cu gradele de maior şi locotenent-colonel pot frecventa cursurile Colegiului de Comandă şi Stat Major al Trupelor de Uscat, apoi cele ale Colegiului de Război al Trupelor de Uscat.
          Pregătirea militară a ofiţerilor şi generalilor pentru funcţiile de comandă şi de Stat Major la eşaloanele de mare unitate, comandament de teatru de acţiuni militare, precum şi în aparatul central al categoriilor de forţe ale armatei şi Ministerului Apărarii Naţionale, se desfăşoară în:
               - Colegiul Naţional de Război;
               - Colegiul Industrial al Forţelor Armate;
               - Colegiul de Stat Major al Forţelor Armate;
               - Institutul de Studii Strategice Naţionale;
               - Colegiul de Management al Resurselor de Apărare.
          Misiunea universităţii este de a asigura o pregătire militară şi profesională la cel mai înalt nivel, precum şi cercetarea în domeniile esenţiale care vizează securitatea naţională.
          Structurat astfel, învăţământul militar american este pe deplin marcat de atributele performanţei; o performanţă a cărei altitudine este întreţinută activ de evaluarea şi autoevaluarea permanentă, prin aplicarea riguroasă a standardelor pe întreaga structură a ierarhiei militare.

          Învăţământul militar francez
          În Franta, şcolile militare de ofiţeri sunt în număr de 10, din care sunt considerate de elită: Saint-Cyr, Politehnica de Aviaţie şi de Marină. În cadrul prezentării noastre, ne vom opri asupra Şcolii militare de la Saint-Cyr.
          Aceasta are durata cursurilor de trei ani pentru cei care provin din rândul absolvenţilor şcolilor civile şi doi ani pentru cei ce provin din rândul subofiţerilor. Primul an de studiu este destinat pregătirii militare de bază şi include stagiul la trupe, care durează 7 luni, iar ca discipline: istorie, strategie şi doctrină militară, dezvoltarea societaţii franceze contemporane, limbi străine (din care una se însuşeşte la nivel de translator), precum şi discipline tehnice, între care electronica şi informatica.
          În anii doi şi trei se studiază discipline cu caracter militar: desantul aerian, executarea unor acţiuni speciale (specifice trupelor de comando şi diversiune), supravieţuire, precum şi alte ştiinţe ca psihologia, etica şi pedagogia. De asemenea, în această perioadă se desfăşoara trei convocări în centre şi tabere de instruire.
          Absolvenţilor li se acordă gradul de sublocotenent şi sunt repartizaţi în şcolile genurilor de armă ale categoriilor de forţe armate, unde timp de un an, efectuează pregătire de specialitate. După absolvirea unei asemenea şcoli, absolvenţii primesc gradul de locotenent şi sunt repartizaţi în unităţi operative, pe funcţia de comandant de pluton.
          Învăţământul militar superior din cadrul armatei de uscat franceze cuprinde două niveluri:
               a) Învăţământul militar superior de gradul I are scopul de a asigura ofiţerilor, posesori ai unei bune experienţe militare, o pregătire atât în domeniul ştiinţific, cât şi în cel al tehnicilor de stat major. Acest tip de învăţământ cuprinde două posibilităţi: una a pregătirii în vederea obţinerii unei diplome tehnice şi alta a şcolii de stat major. Pregătirea în vederea obţinerii unei diplome tehnice formează specialişti în domenii diverse, cum sunt: informatică, chimie, cercetare, învăţământ militar etc. Admiterea la acest tip de învăţământ este condiţionată de valoarea ofiţerului şi evaluată printr-un examen de verificare a cunoştinţelor la nivelul ultimei diplome obţinute. Pregătirea în şcoala de stat major urmăreşte formarea de ofiţeri pentru activitaţile de stat major pe timp de pace şi război. Această şcoală organizează în fiecare an două cursuri cu durata de cinci luni, la care sunt admişi ofiţeri care au efectuat stagiul la comandă sau au îndeplinit funcţii echivalente. Şcoala este accesibilă tuturor ofiţerilor, indiferent de şcoala militară absolvită, cu gradul de căpitan sau maior, în vârstă de până la 42 de ani, admiterea făcându-se pe bază de concurs;
               b) Învăţământul militar superior de gradul II vizează pregătirea unor ofiţeri superiori care urmează să ocupe funcţii importante de comandă sau în cadrul unor state majore şi care necesită o mare competenţă. Admiterea se face prin concurs, care vizează verificarea aptitudinilor generale şi examinarea la discipline la alegere, urmată de probe fizice. Verificarea aptitudinilor generale are caracter eliminatoriu, după care urmează examenul propriu-zis. Disciplinele de concurs, la alegere, sunt stabilite din patru domenii: ştiinţe umaniste; tehnică; limbi straine; cunoştinţe militare. Un candidat are dreptul să opteze pentru unul sau două domenii. Dupa ce ofiţerul admis la concurs şi-a ales domeniul de pregătire pentru obţinerea brevetului de studii militare superioare sau al unui brevet tehnic, desfăşurarea pregătirii este diferită. În ambele cazuri, însă, ea are o durata de 6 ani, din care ultimii doi, se desfăşoară în Şcoala Superioară de Război.

          Învăţământul militar german
          Forţele de uscat ale armatei germane dispun de instituţii proprii de învăţământ, pentru formarea şi specializarea ofiţerilor şi a subofiţerilor.
          Pregătirea militară a ofiţerilor din trupele de uscat se desfăşoară pe o perioadă de 39 de luni (3 ani şi trei luni). Este concepută în două variante - una pentru cei care, după terminarea pregătirii de 39 de luni îşi continuă studiile de specialitate civile în cadrul Universităţilor Armatei (95%) şi alta, pentru cei care nu doresc să studieze la terminarea celor 39 de luni, ci doresc să intre direct în serviciul activ în armată (5%) şi să studieze mai târziu. La terminarea cursului, absolvenţii susţin o serie de examene la Şcoala de Ofiţeri a Trupelor de Uscat - Hannover (Dresda din 1998). În urma rezultatelor obţinute, primii 33% sunt luaţi în evidenţă pentru continuarea pregătirii. Aceştia vor deveni ofiţeri de stat major cărora li se asigură posibilitatea efectuării studiilor universitare.
          Prin aceasta, a crescut competenţa ofiţerilor şi interesul faţă de cariera militară. În acest scop, armata germană dispune de două universităţi, dispuse la Hamburg şi la Munchen, unde studiază militarii trupelor de uscat, ai marinei şi aviaţiei. Conţinuturile de învăţământ corespund cu cele din învăţământul superior civil, iar diploma acordată este recunoscută în societatea civilă.
          Perfecţionarea pregătirii şi specializarea ofiţerilor de stat major se efectuează la Academia de Conducere din Hamburg, care pregăteşte ofiţeri de stat major pentru cele trei categorii de forţe armate şi asigură perfecţionarea calificării funcţionarilor şi angajaţilor civili din Bundeswehr.

          Învăţământul militar britanic
          Pregătirea ofiţerilor necesari armatei britanice se realizează în Academia Militară Regală Sandhurst. Ea este organizată în trei colegii cunoscute ca Old College, New College şi Victory College, iar formaţia academică este dobândită în cele trei departamente, coordonate de directori de studii, unde studenţii se specializează în Apărare şi Relaţii Internaţionale, Arta Războiului şi Comunicare. Filosofia Academiei Militare Regale britanice constă în aceea că fiecare ofiţer trebuie să fie, mai întâi de toate, un bun luptător care să fie capabil să-si pregătească propriii subordonaţi pentru a face faţă provocărilor de pe câmpul de luptă. Studenţii trebuie să fie în măsură să utilizeze armamentul din dotare, să conducă autovehiculele de luptă, să utilizeze mijloacele de protecţie împotriva A.N.M., să asigure o bună administrare a subunităţii, să ştie să folosească mijloacele de transmisiuni şi diferitele hărţi din dotarea armatei britanice. Nu în ultimul rând, studentul deprinde aici principalele elemente ale tacticii de infanterie şi modalitatea de cooperare cu alte tipuri de subunităţi şi unităţi.
          Plecând de la premisa că niciun comandant militar nu se va putea dovedi performant dacă nu va învăţa din succesele, dar şi din erorile mai grave sau mai puţin grave ale predecesorilor săi, Academia Militară Regală acordă studiului istoriei un loc binemeritat. De aceea, programele de învăţământ ale tuturor formelor de instruire organizate la Sandhurst cuprind, obligatoriu, istoria militară, psihologia comandantului pe câmpul de luptă şi consecinţele conflictelor asupra psihicului militarilor. De altfel, în repetate rânduri, Academia Militară Regală Sandhurst a fost apreciată pentru modul de organizare a cursurilor de istorie militară, ziarul The Times considerându-le a fi „cele mai bune din toate academiile militare vestice”.

          Învăţământul militar românesc

          În domeniul apărării
          Integrarea României ca membru cu drepturi depline în Alianţa Nord-Atlantică a fãcut ca şi învăţământul militar să se alinieze la noile cerinţe şi provocãri actuale, pentru a putea răspunde obiectivelor armatei, a implementa şi aplica experienţa acumulatã şi lecţiile învăţate în urma participãrii armatei ţării noastre în teatrele de operaţii, precum şi pentru a se alinia reglementărilor învăţământului la nivel naţional.
          Obiectivul general al învãţãmântului militar vizează formarea şi specializarea succesivă a resursei umane. În acest fel, militarii sunt capabili să îşi asume responsabilităţile care decurg din îndeplinirea funcţiilor pentru care sunt pregătiţi. Această categorie de personal a armatei se angajează în serviciul naţiunii, prin cariera militară, în concordanţă cu schimbările esenţiale privind locul, rolul şi misiunile constituţionale ce revin organismului militar, scopul final al acestui proces fiind ca personalul astfel pregătit sã se ridice la standardele de eficienţă cerute de acţiunile militare prezente şi viitoare. Prin conţinut, strategii şi tehnici moderne de instruire, învãţãmântul militar are un pronunţat caracter creativ şi este organizat pe niveluri, potrivit principiilor coerenţei şi continuităţii instruirii şi educaţiei şi asigurã un climat stimulativ de instruire performantă în condiţii de egalitate a şanselor de reuşitã pentru toţi elevii, studenţii şi cursanţii, printr-o acţiune educativă continuă şi diferenţiată.
          Conducerea sistemului învãţãmântului militar se realizeazã potrivit principiului „centralizarea concepţiei şi descentralizarea execuţiei“.
          La nivel central, se elaboreazã politicile şi strategiile de formare şi utilizare a resurselor umane în raport cu misiunile şi interesele armatei şi are loc gestionarea funcţională a sistemului general sau a subsistemului subordonat categoriei de forţe ale armatei, iar la nivelul instituţiei are loc administrarea curentă a instituţiei şi conducerea procesului de învăţământ.
          Structura organizatoricã a instituţiilor militare de învăţământ, profilurile, specializările, cifrele anuale de şcolarizare şi criteriile de selecţionare a candidaţilor pentru învăţământul militar se stabilesc (propun) de organele abilitate din Ministerul Apărării, cu respectarea prevederilor actelor normative în vigoare.
          Programele de studii pentru formarea şi dezvoltarea profesională a personalului militar din forţele terestre se proiectează pentru întreaga evoluţie în cariera militară şi diferenţiat, pe niveluri educaţionale, în concordanţă cu mutaţiile produse în sistemul de învăţământ naţional, ca urmare a implementării principiilor, obiectivelor şi angajamentelor asumate de ţara noastră prin „Declaraţia de la Bologna“ şi a necesităţii alinierii acestuia la procedurile de lucru şi la standardele de performanţă NATO.
          Calitatea educaţiei se asigură şi prin aplicarea prevederilor Ordonanţei de Urgenţă nr.75 din 12 iulie 2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aceasta având urmãtoarele obiective: planificarea şi realizarea efectivă a rezultatelor aşteptate ale învăţării; monitorizarea rezultatelor; evaluarea internă a rezultatelor; evaluarea externă a rezultatelor. Rezultatele sunt şi vor fi monitorizate şi evaluate de personalul calificat din cadrul şcolilor de aplicaţie /centrelor de pregătire şi eşaloanelor superioare acestora, cu frecvenţa prevăzută în actele normative specifice.
          Actele normative care stau la baza învăţământului militar şi a procesului de dezvoltare profesională şi utilizare a personalului militar profesionalizat în Armata României sunt:
               - „Doctrina Instruirii Armatei României“ / 2006, reglementările şi normele specifice emise de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii şi Ministerul Apărării;
               - concepţiile de formare, dezvoltare profesională şi utilizare a ofiţerilor şi maiştrilor militari şi subofiţerilor;
               - „Ordinul privind instrucţia şi exerciţiile în forţele terestre în perioada 2007-2010“,
               - „Normele privind instrucţia în forţele terestre“;
iar aplicarea acestora se face în strânsă concordanţã cu prevederile ordinului ministrului apărării naţionale din 1998 cu privire la managementul învăţământului militar.

          Pregătirea cadrelor militare
          Pregătirea permanentă se realizează în instituţiile militare de învăţământ şi constituie fundamentul pentru dezvoltarea ulterioară a cadrelor militare.
          Atât formarea ofiţerilor, cât şi a subofiţerilor şi maiştrilor militari în activitate se realizează pe douã filiere: filiera directă şi filiera indirectă.
          Învăţământul pentru pregătirea permanentă asigură specializarea iniţială în armă şi pregătirea pentru prima funcţie a absolvenţilor instituţiilor militare de învăţământ, perfecţionarea pregătirii ulterioare a cadrelor în activitate, specializarea în domenii necesare Ministerului Apărării, perfecţionarea pregătirii profesionale în domenii ce nu presupun activitãţi de conducere şi în domenii conexe sistemului militar.
          Învăţământul pentru pregătirea permanentã cuprinde: cursuri de carieră, cursuri de nivel şi cursuri de recalificare.
          Cursurile de carieră asigură calificarea sau perfecţionarea pregătirii prin dobândirea de noi competenţe profesionale faţă de cele dobândite în cadrul formãrii iniţiale.
          Cursurile de nivel /specializare, inclusiv cursurile intensive de învăţare a limbilor strãine, asigurã însuşirea de cunoştinţe şi formarea de deprinderi într-o arie restrânsă din sfera de cuprindere a profesiei sau a competenţelor lingvistice necesare comunicării într-o limbă oficială NATO.
          Cursurile de recalificare asigură însuşirea de cunoştinţe şi formarea de deprinderi specifice unei ocupaţii sau profesii prevăzute în Clasificarea Ocupaţiilor din România, diferită de cea dobândită anterior, deficitară pe piaţa civilă a muncii, care să permitã subofiţerilor şi maiştrilor militari disponibilizaţi să fie angajaţi în activităţi ce pot să le confere acestora o nouã carieră.

          Pregătirea prin cursuri a ofiţerilor
          Formarea, specializarea şi perfecţionarea pregătirii ofiţerilor în activitate se realizeazã prin: studii universitare de licenţă, studii universitare de masterat, studii universitare de doctorat, cursuri de formare a ofiţerilor în activitate şi învăţământ pentru pregătirea permanentă.
          Cursurile de carierã pentru ofiţeri din forţele terestre sunt organizate şi se desfăşoară potrivit prevederilor „Concepţiei de formare, dezvoltare profesională şi utilizare a ofiţerilor în Armata României“, astfel:
               * cursul de bază este destinat sublocotenenţilor de arme şi logistică, serviciul administraţie şi serviciul transporturi militare, absolvenţi cu diplomã ai studiilor universitare de licenţă şi are o durată de până la şase luni. Cursul asigură specializarea în armă şi pregătire pentru îndeplinirea atribuţiilor primei funcţii;
               * cursul avansat este destinat locotenenţilor şi are durata de 12 săptămâni. Cursul asigură competenţele necesare exercitării comenzii, la pace şi la campanie, a unei companii /similar pregătirea în domeniul armei / serviciului /specialităţii militare pentru a ocupa funcţii în statele-majore de batalion / similar şi brigadă;
               * cursul de stat-major este destinat căpitanilor, are o durată de până la 17 săptămâni, în funcţie de durata atribuţiilor pe care le vor îndeplini cursanţii. Cursul asigură însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor necesare exercitării funcţiilor de stat-major de nivel batalion şi brigadă, precum şi pentru similarele acestora în care urmează să fie încadraţi ofiţerii;
               * cursul interarme /similar, destinat maiorilor / locotenent-comandorilor care au studii de masterat în domeniul specializării universitare, are durata de până la patru luni. Cursul asigură competenţele necesare exercitării comenzii la pace sau în campanie, a unui batalion / similar şi pregătire pentru îndeplinirea atribuţiilor funcţionale ale şefilor de modul din statele-majore de brigadă şi superioare acestora;
               * cursul de comandã şi stat-major /similar, destinat locotenent-coloneilor /căpitancomandorilor, are o durată de până la patru luni. Cursul asigură competenţele necesare exercitării comenzii, la pace sau în campanie, a statului-major al unei brigăzi /similare şi pregătire pentru îndeplinirea atribuţiilor funcţionale ale şefilor de modul din statele-majore de divizie /corp de armată şi superioare acestora. La curs participă numai locotenent-coloneii /căpitan-comandorii care au absolvit cu diplomă studiile universitare de masterat;
               * cursul de conducere strategică, destinat coloneilor /comandorilor, are o durată de până la şase luni. Cursul asigură competenţele necesare exercitării comenzii la pace sau în campanie, a unei brigăzi / similare şi pregătirea pentru îndeplinirea atribuţiilor funcţionale ale şefilor de modul din statele- majore ale categoriilor de forţe ale armatei şi superioare acestora;
               * cursul de conducere în domeniul securităţii şi apărării naţionale destinat coloneilor /comandorilor şi generalilor selecţionaţi pentru înaintarea în gradul următor şi numirea în funcţie de cel mai înalt nivel, inclusiv politico-militară. Cursul are o durată de pânã la şase luni.
          Cursurile de bază, avansat şi de stat-major se desfăşoarã în şcolile de aplicaţie/centrele de pregătire ale armelor, celelalte desfăşurându-se în instituţii de învăţământ militare şi civile, potrivit aprobării ministrului apărării.

          Pregătirea subofiţerilor şi maiştrilor militari
          Cursurile de carieră pentru subofiţeri şi maiştri militari, în funcţie de obiectivele educaţionale şi finalităţile acestora, sunt organizate şi se desfãşoară potrivit prevederilor „Concepţiei de formare, dezvoltare profesională şi utilizarea subofiţerilor şi maiştrilor militari în Armata României“, astfel:
               * cursul avansat, cu durata de 12 săptămâni, este destinat sergenţilor-majori / maiştrilor militari cls. a IV-a în vederea înaintării în gradul de plutonier /maistru militar cls. a III-a. Cursul asigură însuşirea teoriei şi principiilor ducerii luptei, necesare conducerii în luptă a unei structuri de tip grupă /similare;
               * cursul de plutonier-major /maistru militar clasa a II-a, cu durata de opt săptămâni, este destinat plutonierilor /maiştrilor militari cls. a III-a şi asigură însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor necesare exercitării funcţiei de locţiitor comandant pluton;
               * cursul de plutonier-adjutant /maistru militar clasa I-a, cu durata de opt săptămâni, este destinat plutonierilor-majori /maiştrilor militari clasa a II-a selecţionaţi pentru înaintarea în gradul următor, care urmează să fie numiţi în funcţii din statelemajore de la batalion în sus, de consilier al comandantului sau în structuri tehnice sau logistice, după caz;
               * cursul de plutonier-adjutant şef /maistru militar principal, cu durata de opt săptămâni, pregăteşte plutonieri- adjutanţi /maiştri militari cls.I-a, selecţionaţi pentru înaintarea în gradul următor şi numirea în funcţii de consilier al comandantului sau de stat-major de cel mai înalt nivel, ori în structuri tehnice sau logistice, după caz.
          Cursul avansat şi de plutonier-major /maistru militar clasa a II-a se desfăşoară în şcolile de aplicaţie /centrele de pregătire ale armelor, iar celelalte în şcoala de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre.

          În domeniul ordinii şi siguranţei naţionale
          Ofiţerilor li se aplică următoarele reguli de evoluţie în carieră:
               a) ofiţerii încadraţi din sursă externă urmează un curs pentru iniţierea în carieră în instituţii de învăţământ ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative – M.I.R.A.;
               b) ofiţerii proveniţi din alte structuri prin mutare/transfer urmează, după caz, cursul pentru schimbarea specialităţii/profilului de muncă sau cursul de iniţiere în carieră;
               c) numirea în funcţii de conducere este condiţionată de îndeplinirea cerinţelor prevăzute în dispoziţiile pentru ocuparea unor funcţii de conducere şi de celelalte prevederi legale în vigoare;
               d) ofiţerii identificaţi ca având un potenţial deosebit vor fi sprijiniţi pentru accelerarea evoluţiei profesionale şi personale, prin includerea în programe de dezvoltare a carierei, potrivit procedurilor de resurse umane.
          Maiştrilor militari/ subofiţerilor li se aplică următoarele reguli de evoluţie în carieră:
               a) maiştrii militari/ subofiţerii încadraţi din sursă externă urmează un curs pentru iniţierea în carieră;
               b) maiştri militari/ subofiţerii proveniţi din alte structuri prin mutare/transfer urmează, după caz, cursul pentru schimbarea specialităţii/profilului de muncă sau cursul de iniţiere în carieră.
          Cursurile de carieră în M. I.R.A. sunt următoarele:
               a) cursuri pentru iniţierea în carieră;
               b) cursuri pentru dezvoltarea carierei.
          Cursurile pentru iniţierea în carieră sunt activităţi de formare profesională iniţială potrivit specificului funcţiilor/ posturilor M.I.R.A. pentru următoarele categorii de personal:
               a) personalul de specialitate încadrat din sursă externă;
               b) personalul încadrat din sursă externă în posturi/funcţii a căror exercitare presupune obţinerea altor calificări decât cele deţinute;
               c) absolvenţii instituţiilor proprii de învăţământ care desfăşoară stagiul de pregătire de specialitate în şcolile de aplicaţie;
               d) personalul mutat la un alt inspectorat general /similar pe linii de muncă diferite şi pentru situaţiile în care mutarea presupune schimbarea specializării.
          Cursurile pentru iniţierea în carieră se organizează, de regulă în primul an de la ocuparea postului, în vederea lărgirii competenţelor profesionale ale personalului conform cerinţelor profilului de muncă şi au durata de minimum 4 săptămâni. Cursurile pentru iniţierea în carieră se organizează în perioada de stagiu/tutelă profesională, în vederea calificării personalului, respectiv pentru dobândirea de competenţe profesionale care permit cadrului să desfăşoare activităţi specifice unei ocupaţii sau profesii necesare M.I.R.A. şi au o durată de minimum 8 săptămâni pentru personalul încadrat în funcţii prevăzute cu studii medii şi de minimum 12 săptămâni pentru personalul încadrat în funcţii prevăzute cu studii superioare.
          Durata cursurilor se stabileşte pentru personalul propriu de către inspectoratul general care le organizează.
          Cursurile pentru dezvoltarea carierei constituie puncte obligatorii de trecere în carieră care dau dreptul absolvenţilor acestora de a ocupa unele categorii de funcţii sau posturi şi de a înainta ori a li se acorda unele grade profesionale/militare, potrivit actelor normative în vigoare.
          Cursurile pentru dezvoltarea carierei sunt:
               a) cursuri de capacitate /pentru acordarea unor grade profesionale/militare;
               b) cursuri de management;
               c) cursuri pentru schimbarea specialităţii/profilului de muncă;
               d) alte cursuri de actualizare, specializare, perfecţionare sau lărgire a competenţelor profesionale, numai dacă acestea sunt necesare îndeplinirii atribuţiilor postului.
          Competenţa de organizare a cursurilor revine inspectoratului general pentru personalul din subordine.
          Durata cursurilor nu poate fi mai mică de 2 săptămâni la forma de zi, în sistem compact, aceasta fiind majorată în mod corespunzător pentru celelalte forme de învăţământ, respectiv cu frecvenţă redusă ori la distanţă.
          Cursurile pentru schimbarea specialităţii/profilului de muncă se organizează în vederea calificării personalului într-o nouă ocupaţie ori categorie de activităţi pentru care este necesară formarea profesională în M. I. R. A.
          Cursurile prevăzute se pot desfăşura prin programe de pregătire compacte sau modulare, la forma de zi, cu frecvenţă redusă ori la distanţă.
          Cursurile pentru schimbarea specializării/profilului de muncă organizate de către inspectoratul general pentru personalul propriu se efectuează în termen de cel mult 6 luni de la numire.
          Durata cursurilor nu poate fi mai mică de 2 săptămâni la forma de zi, majorată în mod corespunzător pentru celelalte forme de învăţământ, respectiv cu frecvenţă redusă ori la distanţă, în cadrul cărora cel puţin 2 săptămâni se vor desfăşura în instituţii de învăţământ ale M.I.R.A.
 

BORULEA NICOLAE SORIN - Instructor militar, profesor de pedagogie
 

Bibliografie:
         • Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare;
         • Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi functionarea Jandarmeriei Române;
         • H.G. 582/2001 - Ghidul carierei militare;
         • Conceptia de pregatire a personalului militar si civil, în scopul preluarii unor functii în structurile N.A.T.O., în Buletinul Directiei Management Resurse Umane din Armata României, Bucuresti, 2002;
         • Ordonanta de Guvern nr. 7/1998 privind unele măsuri de protecţie socială a personalului militar şi civil, care se vor aplica în perioada restructurării marilor unităţi, unităţilor şi formaţiunilor din compunerea Ministerului Apărării Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare;
         • Consiliere si orientare, Ghid metodologic, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Bucureşti, 2001;
         • Reproiectarea sistemului de recrutare, selecţie, formare şi utilizare a subofiţerilor, Studiu al D.M.R.U. din M.Ap.N., Bucureşti, 2002;
         • Dictionar de psihologie socială, Ed. ştiintifică şi Enciclopedică, Bucuresti, 1981;
         • Managementul organizatiilor militare, în Buletinul Învaţământului Militar, Bucureşti, 1996, an. III, nr. 3-4;
         • Aradavoaice Gheorghe, Comandantul - profil psihoprofesional, Ed. Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 1994;
         • Barbu, Victor, Cariera militară, în Buletinul D.M.R.U. nr. 8/2001;
         • Boboc, Ion, Consiliere profesionala, Ed. Ecologica, Bucureşti, 2001;
         • Iosif, Gheorghe, Managementul resurselor umane - psihologia personalului, Ed. Victor, Bucureşti, 2001;
         • Jigau, Mihai, Consilierea carierei, Ed. Sigma, Bucureşti, 2001;
         • Jurcan, Dan, Atractivitatea profesiei militare şi optiunea profesională a elevilor de liceu, în Buletinul D.M.R.U. din Armata României, nr.6 / 1999;
         • Marc D., Pintilie D., Pintilie Mariana, Consiliere şi orientare şcolară - Ghidul profesorului diriginte, Ed. Facil. Cluj-Napoca, 2000;
         • Moldovan - Scholz, Maria, Iosif, Gheorghe, Psihologia muncii, Ed. Didactică şi Pedagogică, R.A., 1996;
         • Rotaru Adriana, Consiliere şi orientare, Ed. Arves, Craiova, 2002;
         • Şuteu Titus, Ozunu Dumitru, Alegerea profesiunii, Ed. Politică, Bucureşti, 1977;
         • Şuteu Titus, Ionescu Adriana, Calea afirmării în viaţă-probleme de orientare profesională, Ed. Politică, Bucureşti, 1983;
         • Manolescu Aurel, Managementul resurselor umane, ediţia a III-a, Bucureşti, Editura Economică 2001, pp.322-323;
         • Mathis R.L., Nica P.C., Rusu C., Managementul resurselor umane, Bucureşti, Editura Economică, 1997, p.135;
         • Dafinoiu I.- Elemente de psihoterapie integrativă, Iaşi, Editura Polirom, 2000;
         • Duvac Ion- Locul şi rolul psihologiei şi psihologului în instituţiile din domeniul securităţii naţionale. Simpozionul Naţional de Psihologie Militară Aplicată în structurile cu atribuţii în domeniul apărarii şi sigurantei naţionale (2003).