Noua politică educaţională prefigurată în finalităţile educaţiei implică un management educaţional care să asigure dezvoltarea organizaţională prin promovarea unei strategii educaţionale de sporire a performanţei resurselor umane, centrate pe formarea şi dezvoltarea personalităţii umane, capabile să ia decizii de sine stătătoare în vederea realizării propriului destin. O astfel de strategie educaţională a determinat construirea unui curriculum centrat pe competenţe, pentru instituţiile de învăţământ din subordinea I.G.P.R., ce reprezintă organizarea acestuia în raport cu solicitările unităţilor teritoriale de poliţie, pornind de la identificarea condiţiilor în care vor fi dezvoltate diferite roluri sociale şi profesionale ale viitorului absolvent.

          1. Proiectarea centrată pe competenţe are la bază următoarele principii:
               Focalizarea pe rezultatele semnificative ale învăţării;
               Instruirea este orientată către rezultatele finale/semnificative ale instruirii, prin folosirea conceptului de competenţă – rezultat al învăţării ce condensează achiziţiile comportamentale ale elevilor la nivelul cunoştinţelor, capacităţilor, deprinderilor şi atitudinilor;
               Aşteptări înalte de la cei ce învaţă;
               Demonstrarea achiziţionării/dobândirii competenţelor.

          2. Curriculumul centrat pe competenţe prezintă următoarele avantaje:
               Răspunde exigenţelor unităţilor teritoriale de poliţie, deoarece asigură pregătirea absolvenţilor pentru viaţa socială şi profesională;
               Instruirea este orientată către rezultatele finale, prin folosirea conceptului de competenţă – rezultat al învăţării ce condensează achiziţiile comportamentale ale elevilor la nivelul cunoştinţelor, capacităţilor, deprinderilor şi atitudinilor;
               Se lucrează în echipă pentru actualizarea ofertei educaţionale: conceptori de curriculum, reprezentanţi ai beneficiarilor, profesori;
               Oferta educaţională câştigă în structuralitate (prin sistemul ierarhic: unităţi de competenţă-competenţe-criterii de performanţă), funcţionalitate (orientare spre rezultate) şi actualizare, răspunzând cerinţelor profesionale;
               Elevii sunt implicaţi în activitatea de învăţare continuă şi de autoevaluare a competenţelor;
               Permite valorificarea întregii experienţe didactice a profesorului şi posibilitatea estimării performanţelor elevilor;
               Asigură flexibilitatea parcursului educaţional prin organizarea sistemului modular, sistem care debutează şi se finalizează cu evaluarea competenţelor; este orientat către cel care învaţă, respectiv către disponibilităţile sale, urmând să le pună mai bine în valoare;
               - poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;
               - la modulele parcurse pot fi adăugate altele noi pentru formarea continuă, ceea ce răspunde imperativului educaţiei permanente.
               Profesorii dobândesc competenţe de proiectare didactică în baza modelului centrat pe rezultate – reconstruiesc oferta de curs din perspectiva competenţelor intenţionate, stabilesc nivelurile de complexitate ale competenţelor, asociază teme suport care susţin şi asigură formarea competenţelor, creează situaţii practice de învăţare implicând activ clasa, stabilesc criterii de evaluare privind dobândirea competenţei, evaluează elevii într-un mod complex, precum şi oferta educaţională.
               Elevii au reprezentarea achiziţiilor finale şi a demersului (teoretic şi practic) de dobândire a acestora. Prin evaluarea pe criterii şi indicatori de performanţă, fiecare elev înţelege cum este evaluat şi de ce are nevoie pentru câştigarea/dobândirea competenţei.

          3. Modalitatea practică de repartizare a timpului de învăţământ pentru instituţia noastră este următoarea:

          4. Pentru profesori, demersul metodologic centrat pe competenţe constă în:
               • Oferirea setului de rezultate finale. Informarea elevilor asupra aşteptărilor.
               • Clarificarea nivelului de performanţă minim acceptat (nota 5) şi a celor de extindere. Furnizarea de criterii pentru evaluarea rezultatelor;
               • Elaborarea proiectelor didactice. Adaptarea predării la diferite categorii de elevi;
               • Asigurarea progresului pentru obţinerea rezultatelor;
               • Stabilirea metodelor/tehnicilor de predare pentru cei rămaşi în urmă.
          Factorul hotărâtor în implementarea acestui curriculum îl constituie cele 12 comisii metodice care sunt constituite pe arii curriculare, în scopul îndrumării procesului instructiv-educativ. Comisiile metodice au avut ca principal scop proiectarea şi realizarea optimă a activităţii instructiv-educative, dar şi realizarea unei activităţi de concepţie şi cercetare, de calitate, în scopul modernizării procesului de învăţământ. Temele intrate în procesul de învăţământ au fost discutate în cadrul comisiei metodice pentru a avea o concepţie unitară în privinţa tehnologiei şi metodologiei didactice folosite, iar modalităţile de realizare a evaluărilor, parţiale sau finale, au realizat măsurarea şi validarea rezultatelor pregătirii elevului cât se poate de obiectiv.
          Toate activităţile au fost concretizate în documentele care atestă desfăşurarea acţiunilor programate: registrul de procese verbale (în care se consemnează acţiunile desfăşurate şi conţinutul intervenţiilor membrilor colectivului respectiv), materialele informative susţinute, proiectele didactice ale activităţilor demonstrative etc.
          Pe parcursul a trei convocări de învăţământ au fost stabilite, în detaliu, documentele ce vor fi realizate la nivelul fiecărei comisii metodice dar şi macheta acestor documente, după cum urmează:
               Discuţii referitoare la teme şi la pregătirile metodice – principale atribuţii ale comisiei metodice;
               Metodica organizării şi desfăşurării lecţiei de comunicare/dobândire a cunoştinţelor (expunerea);
               Metodica organizării şi desfăşurării lecţiei de evaluare a cunoştinţelor (dezbaterea);
               Metodica organizării şi desfăşurării lecţiei de formare a priceperilor şi deprinderilor (lucrare practică);
               Instruirea prin folosirea metodei jocului de rol şi a studiului de caz.
          În continuare, vom exemplifica anumite activităţi desfăşurate de comisiile metodice formate la nivelul catedrelor.
          I. Catedra Ştiinţe socio-umane şi informatică – aria curriculară Comunicare profesională:
          În cadrul Modulului de Comunicare Profesională – C1 – Elaborează strategii individuale pentru o comunicare eficientă - au fost parcurse 7 teme, în cadrul cărora s-a urmărit dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare din perspectiva rolului şi statutului pe care elevii le vor dobândi . De asemenea, se pune accent pe elaborarea unor strategii proprii pentru formularea la un nivel superior a competenţelor necesare unei comunicări interpersonale eficiente, bazată pe promovarea valorilor democratice şi respectării normelor deontologice în context european.
          Modulul 4 – Cooperarea şi lucrul în echipă - C1 – Aderă la valorile culturii organizaţionale – competenţă parcursă în comun cu Catedra Instruire specifică şi trageri.
          Prin activităţile didactice desfăşurate s-a pus accent pe disponibilitatea fiecărui individ ca cerinţă esenţială pentru lucrul în echipă precum şi pe formarea şi dezvoltarea unor competenţe şi atitudini adecvate, care să determine apartenenţa la organizaţie prin prisma unor norme şi reguli acceptate şi respectate de toţi membrii acesteia.
          Aria curriculară Informatică - Predarea-învăţarea utilizării tehnicii de calcul şi de comunicaţii a fost orientată pe rezolvarea unor sarcini de lucru, utilizânduse preponderent metode activ-participative de învăţare şi formare a deprinderilor: demonstraţia, exerciţiul, conversaţia, observarea, studiul de caz şi descoperirea. Atât în activitatea de instruire, cât şi în cadrul evaluării s-a pus accentul pe latura practic-aplicativă a competenţelor.
          Aria curriculară Limbi moderne - Strategiile actuale privind realizarea Curriculum- ului limbilor moderne sunt focalizate pe achiziţionarea deprinderilor lingvistice, conţinutul didactic fiind subordonat fixării şi consolidării competenţelor cognitive şi psihomotorii.
          II. Catedra Drept – arii curriculare drept penal, drept procesual penal şi protecţia juridică a drepturilor omului.
          Au fost desfăşurate 30 de şedinţe ale Comisiei metodice, de organizare a activităţilor didactice, de discutare a temelor, de pregătire metodică sau de analiză a rezultatelor la învăţătură ale elevilor. Activităţile didactice desfăşurate au avut un nivel ridicat folosind o cazuistică culeasă cu ocazia desfăşurării documentărilor sau de către elevi în stagiul de practică din luna ianuarie 2008 şi mijloacele tehnice moderne de care beneficiază şcoala (toate temele predate elevilor au fost prezentate în Power Point).
          III. Catedra Tactică poliţienească – aria curriculară Tactică poliţienească. Discuţii referitoare la teme întocmite au fost realizate în şedinţa comisiei metodice pe baza conţinutului propus de autori, în ordinea problemelor temelor, prin invitarea participanţilor de să-şi expună observaţiile şi soluţiile de îmbunătăţire a conţinutului. Instituţia noastră a făcut un pas însemnat prin integrarea, în sistemul mijloacelor de învăţământ, a celei de a cincea generaţie şi anume un Simulator de tragere (Sistem de antrenare MILO Range), care oferă un nivel avansat de caracteristici pentru antrenarea interactivă, atât prin simularea folosirii forţei şi a mijloacelor din dotare, cât şi prin antrenarea cu ajutorul armamentului de foc.
          IV. Catedra Educaţie fizică şi autoapărare – aria curriculară Educaţie fizică şi autoapărare. Prin parcurgerea acestor module şi competenţe, educaţia fizică 80 DIDACTICA MAGNA - 19 îşi propune ca, prin activităţi sistematice şi constante, să menţină şi să întărească starea de sănătate, să formeze şi să consolideze deprinderile motrice de bază şi utilitar- aplicative, să rezolve situaţiile întâlnite în munca operativă, prin aplicarea tehnicilor de autoapărare fizică şi să formeze obişnuinţa de a practica exerciţii fizice în mod independent pe baza cunoştinţelor acumulate.
          V. Catedra Legislaţie contravenţională – ariile curriculare legislaţie contravenţională şi legislaţie rutieră. Prin parcurgerea celor 3 competenţe din cadrul Modulului nr. 8, se asigură formarea competenţelor prevăzute în Standardul de pregătire profesională pentru calificarea agent de poliţie prin însuşirea de către elevi a legislaţiei rutiere, conducerea şi manevrarea autovehiculelor în condiţii de siguranţă pe drumurile publice, atât în condiţii de circulaţie normale cât şi speciale, precum şi adoptarea unui comportament adecvat pe timpul conducerii.
          Acest modul a fost corelat interdisciplinar cu modulele „Asigurarea sănătăţii şi securitatea în muncă” şi „Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor”.
          VI. Catedra Criminologie, prevenirea şi combaterea criminalităţii – aria curriculară Combaterea criminalităţii şi cooperare Schengen. Pentru depăşirea dificultăţilor apărute ca urmare a implementării unui nou sistem de învăţământ, ofiţerii catedrei au identificat şi studiat surse bibliografice, au efectuat documentări la unităţi centrale şi teritoriale, au făcut schimb de informaţii cu ofiţerii profesori din cadrul Şcolii „Septimiu Mureşan” Cluj-Napoca, stabilind problematica temelor şi strategiile didactice de îndeplinire a obiectivelor propuse.
          Rezultatul programului de formare – învăţarea competenţei, implică un demers complex determinat de cele trei dimensiuni ale competenţei: cognitivă, acţională şi atitudinală. Cunoştinţele şi noţiunile teoretice sunt însuşite în funcţie de complexitate prin: delimitări conceptuale, definiri, analize, corelaţii, sinteze (ce reprezintă fiecare conţinut şi cum contribuie la dezvoltarea competenţelor). În demonstrarea competenţelor este implicat un proces care include conştientizarea avantajelor şi limitărilor personale. Finalizarea activităţii este urmată de reflectarea asupra propriilor performanţe cât şi asupra modalităţilor de dezvoltare ulterioară a comportamentelor associate competenţei.

          5. Prin evaluare, profesorul urmăreşte ceea ce ştie să facă elevul, obstacolele pe care le întâmpină, cunoştinţele şi schemele cu care operează, identificând ceea ce lipseşte pentru rezolvarea problemelor dificile şi obţinerea performanţei.
          Strategii de evaluare a competenţelor:
               • Evaluarea iniţială – identificarea nivelului pregătirii iniţiale a elevilor; metode de evaluare – probe orale (chestionări orale), scrise (extemporale, lucrări de control), probe practice (cu înregistrarea rezultatelor în baza unor fişe de evaluare);
               • Evaluarea pe parcurs în scopul adunării de informaţii asupra progreselor înregistrate în atingerea obiectivelor urmărite – realizarea competenţei;
               • Evaluarea finală – verificarea nivelului de realizare a competenţei la sfârşitul unei etape de instruire, se realizează prin crearea de situaţii evaluative complexe, prezentarea de portofolii, lucrări scrise, rezolvări de probleme.
          Situaţiile de evaluare privesc rezolvarea de situaţii – problemă, adaptarea la sarcini complexe, aprecierea nivelului de performanţă. Profesorul urmăreşte ce ştie să facă elevul, obstacolele pe care le întâmpină, cunoştinţele şi schemele cu care operează, atitudinile faţă de diferite situaţii. Competenţa are nevoie, în dezvoltare, de un control permanent şi de evaluare. Dificultăţile constau în alegerea şi organizarea acelor activităţi care să asigure progresul continuu, sistematic al elevului. Teoretizând aspectele implicate de o competenţă şi exemplificând unele comportamente intenţionate, elevii pot rămâne cu impresia că au asimilat-o şi de aceea e nevoie de exersarea competenţei în etape şi în condiţii variate. Elevul trebuie să se raporteze permanent la un nivel de performanţă şi să identifice care sunt comportamentele/cunoştinţele şi metodele de lucru necesare pentru a fi însuşite.
          Indicatorii de apreciere asupra curriculumului îi constituie:
               • Principiile de construcţie al curriculumului;
               • Scopul şi obiectivele intenţionate ;
               • Relevanţa şi actualitatea conţinutului învăţării ;
               • Participarea activă la activităţile desfăşurate;
               • Strategiile de predare, învăţare şi evaluare;
               • Calitatea materialelor suport;
               • Rezultatele şi achiziţiile elevilor în plan comportamental.
          Anul de învăţământ 2007-2008 a însemnat pentru corpul profesoral din Şcoala de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr” Câmpina, poate cel mai important efort din istoria instituţiei, prin aplicarea cu succes a procesului de formare iniţială a agenţilor de poliţie, conform Standardului de pregătire profesională şi a Curriculumului scris centrat pe competenţe. Toate aceste eforturi s-au concretizat în:
               - realizarea unei noi proiectări didactice, pe arii curriculare şi competenţe, cu respectarea cerinţelor metodologice specifice, urmărindu-se, în cadrul unităţilor de învăţare, adecvarea corespunzătoare a conţinuturilor şi activităţilor de învăţare la obiectivele de referinţă;
               - adaptarea modului de desfăşurare a activităţilor de învăţământ la competenţele intenţionate, implicit elaborarea temelor şi a proiectelor didactice;
               - procese complexe de analiză privind definirea şi alegerea criteriilor de performanţă necesare realizării testelor de evaluare, inclusiv pentru diferite niveluri de performanţă;
               - oferirea setului de rezultate finale şi informarea elevilor asupra aşteptărilor finale.
          Şcoala de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr” Câmpina a încercat şi a reuşit să depăşească vechiul model de organizare şi reprezentare a educaţiei care a fost înlocuit treptat de o nouă schemă de învăţare, cu mult mai flexibilă, în care educaţia formală îşi modifică aria de cuprindere, incluzând şi variantele nonformale şi informale de asimilare a informaţiilor, schemă specifică sistemului de învăţământ modular.
 

ENACHE RĂZVAN - Şcoala de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr” Câmpina