1. Consideraţii introductive
          Intensificarea, în ultimii ani, a dezastrelor naturale (inundaţii, alunecări de teren, secete prelungite, tornade etc.), precum şi a unor activităţi umane scăpate de sub control (accidente chimice, nucleare, industriale, rutiere, aeriene, feroviare, depozitări de deşeuri periculoase etc.), a adus în atenţia opiniei publice româneşti şi a factorilor cu responsabilităţi în domeniul protejării fiinţei umane necesitatea intervenţiei prompte şi de specialitate în astfel de situaţii, cu forţe şi mijloace adecvate.
          Problematica situaţiilor de urgenţă (a dezastrelor) preocupă din ce în ce mai mult oamenii de ştiinţă, dar mai ales instituţiile cu atribuţii în domeniu.
          Comunitatea internaţională, prin instituţiile sale reprezentative, depune eforturi deosebite pentru realizarea unităţii de concepţie şi de acţiune privind sprijinul umanitar pentru naţiunile aflate în suferinţă din cauza efectelor dezastrelor.
          La nivelul României au existat preocupări ale organelor abilitate de a coordona demersurile realizării unui management modern al situaţiilor de urgenţă, sub patronajul Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, compus din autorităţile administraţiei publice şi organizat sub forma unei reţele de organisme, organe şi structuri abilitate în managementul situaţiilor de urgenţă, constituite pe niveluri sau domenii de competenţă, care dispune de infrastructură şi de resursele necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor în domeniu. Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, reglementat în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, este format din structuri cu activitate permanentă şi structuri cu activitate temporară, acest lucru contribuind la naşterea unui sistem integrat funcţional şi operaţional, eficient, maleabil şi mobil, care încearcă să ia în considerare întreaga gamă de elemente ce influenţează, cauzează sau amplifică starea de risc şi situaţiile de urgenţă.
          Prin crearea Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă s-a făcut un pas important în direcţia realizării unui organism naţional închegat, cu funcţionare temporară, care se activează la momentul producerii situaţiei de urgenţă şi pentru a asigura instituirea în cel mai scurt timp a unui cadru legal modern şi a unor mecanisme manageriale perfecţionate, menite să asigure în mod unitar şi profesionist apărarea vieţii şi a sănătăţii populaţiei, a mediului înconjurător, a valorilor materiale şi culturale importante pe timpul producerii unor situaţii de urgenţă şi care să permită restabilirea rapidă a stării de normalitate.
          Prin Hotărârea Guvernului nr. 762 din 16 iulie 2008 pentru aprobarea Strategiei naţionale de prevenire a situaţiilor de urgenţă a fost definit termenul de management al situaţiilor de urgenţă.
          Potrivit acestui act normativ, managementul situaţiilor de urgenţă înseamnă aplicarea unor politici, proceduri şi practici având ca obiective identificarea, analiza, evaluarea, tratarea, monitorizarea şi reevaluarea riscurilor în vederea reducerii acestora astfel încât comunităţile umane şi cetăţenii să poată trăi, munci şi să îşi satisfacă trebuinţele şi aspiraţiile într-un mediu fizic şi social durabil.
          Conducerea acţiunilor în situaţii de urgenţă se exercită, potrivit legii, de către autorităţile administraţiei publice, prin comitetele pentru situaţii de urgenţă şi inspectoratele judeţene şi ale Municipiului Bucureşti pentru situaţiile de urgenţă. În vederea coordonării unitare a acţiunilor de prevenire, protecţie şi intervenţie pentru înlăturarea efectelor dezastrelor naturale şi tehnologice pe timp de pace, criză şi război, în subordinea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, se constituie Centrul Operaţional Naţional, iar la inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă, centre operaţionale judeţene, cu serviciul permanent în funcţiune. Pentru îndeplinirea misiunilor specifice pe teritoriul naţional, aceste forţe vor coopera cu marile unităţi, unităţile şi subunităţile Ministerului Apărării şi cele ale Ministerului Administraţiei şi Internelor stabilite prin planurile operative, conform legii.
          Situaţiile de urgenţă sunt evenimente excepţionale, cu caracter non-militar, care prin amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate este necesară adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, ferme, alocarea de resurse suplimentare şi mai ales managementul unitar al tuturor forţelor şi mijloacelor aflate la dispoziţie.
          Ansamblul activităţilor de apărare a comunităţilor locale, a infrastructurii şi a proprietăţii împotriva ameninţărilor de natură nonmilitară se integrează activităţii generale de protecţie a cetăţeanului şi se subsumează asigurării securităţii interne - care priveşte atât siguranţa cetăţeanului, cât şi securitatea publică -, incluzând, deci, protecţia împotriva dezastrelor şi protecţia mediului.
          Istoria a demonstrat că multe din încercările la care dezastrele au supus ţara au depăşit, prin amploarea şi formele de manifestare, capacitatea naţională de răspuns.
          În virtutea acestor considerente, locul şi rolul Jandarmeriei Române în gestionarea situaţiilor de urgenţă a fost expres stabilit prin acte normative, datorită caracterului militar al acestei structuri, materializat în unitate de acţiune, vitezei de reacţie, capacităţii combative şi dispunerii proporţionale pe întregul teritoriu naţional.
          Potrivit Legii nr. 481/2004 privind Protecţia Civilă, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţilor de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârii nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale, privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin structurile sale specializate (Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratul General al Poliţiei Române, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române), ocupă un loc important în cadrul instituţiilor statului cu atribuţii în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor situaţiilor de urgenţă.
          Jandarmeria Română este reprezentată în comisiile special constituite la nivelul autorităţilor administraţiei publice pentru situaţii de urgenţă civilă astfel:
               - în Comisia de Apărare Împotriva Dezastrelor a municipiului Bucureşti – Inspectorul General al Jandarmeriei Române, prin ordin al prefectului Capitalei;
               - în comisiile municipale, orăşeneşti şi comunale de apărare împotriva dezastrelor – şefii inspectoratelor judeţene sau ai structurilor care sunt dispuse în localităţile respective, prin dispoziţia primarului localităţii.

          2. Rolul structurilor jandarmeriei în limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă
          În calitate de structură militară cu capacitate de reacţie ridicată, Jandarmeria Română deţine un rol activ în gestionarea situaţiilor de urgenţe civile.
          Rolul structurilor Jandarmeriei Române în acţiunile executate în situaţii de urgenţă reiese din misiunile care îi revin acestei instituţii conform actelor normative în vigoare.
          Astfel, în conformitate cu art. 19 alin. 1 din Legea 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, aceasta, prin structurile sale specializate, are următoarele atribuţii:
               - lit. j) asigură, în condiţiile legii, paza sau protecţia transportului unor valori importante, precum şi a transportului armelor, muniţiilor, materialelor explozive, stupefiantelor, substanţelor toxice sau radioactive ori al altor materii sau substanţe periculoase, definite astfel prin lege;
               - lit. n) participă la limitarea şi înlăturarea consecinţelor dezastrelor naturale, tehnologice, de mediu sau complexe;
               - lit. p) asigură măsuri de ordine şi de protecţie a zonelor în care s-a produs sau există pericolul iminent de producere a unor incendii, explozii ori a altor situaţii de urgenţă ce pun în pericol viaţa, integritatea fizică a persoanelor sau bunurile acestora;
          În vederea întăririi acţiunilor de limitare şi înlăturare a efectelor situaţiilor de urgenţă, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a stabilit ca Jandarmeriei Române să îi revină următoarele atribuţii:
               - participă la menţinerea ordinii publice în localităţile sau zonele afectate, concomitent cu intensificarea măsurilor pentru îndeplinirea misiunilor specifice;
               - participă la salvarea şi evacuarea populaţiei, animalelor şi bunurilor materiale, precum şi la amenajarea locurilor de primire şi cazare a sinistraţilor;
               - asigură paza locurilor de depozitare a bunurilor evacuate;
               - participă cu forţe şi mijloace proprii în zonele afectate de dezastre, la acţiunile de intervenţie pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor acestora;
               - întăresc paza sediilor proprii şi a obiectivelor date în competenţă;
               - execută misiuni de asigurare a securităţii şi pazei zonelor evacuate, ca şi a perimetrului zonelor de carantină;
               - asigură paza noilor obiective ce se vor stabili prin hotărâre a Guvernului României.
          În conformitate cu H.G. 2288/2004, funcţiile de sprijin ce le revin efectivelor de jandarmi sunt:
               - monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice, precum şi a efectelor negative ale acestora;
               - planificarea şi pregătirea resurselor şi serviciilor;
               - menţinerea şi restabilirea ordinii publice;
               - logistica intervenţiei;
               - securitatea şi paza zonelor evacuate;
               - securitatea şi paza perimetrului zonelor de carantină.
          Din cele prezentate mai sus, reiese că Jandarmeria participă la prevenirea acestor situaţii prin asigurarea protecţiei transportului muniţiilor, a materialelor explozive, a stupefiantelor, substanţelor toxice sau radioactive ori al altor materii sau substanţe periculoase pe teritoriul ţării, precum şi la înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă ce pun în pericol viaţa, integritatea fizică a persoanelor sau bunurile acestora.
          Aducerea la îndeplinire a acestor atribuţii la nivelul unităţilor şi subunităţilor de jandarmi se face prin intervenţie.
          Intervenţia în situaţii de urgenţă reprezintă ansamblul măsurilor şi acţiunilor organizate şi desfăşurate de structurile de jandarmi în cooperare cu alte forţe sau independent, pentru înlăturarea sau limitarea efectelor unor evenimente (calamităţi, catastrofe, dezastre) care pun în pericol viaţa, sănătatea sau integritatea persoanelor şi a bunurilor materiale. Aceasta se execută la solicitarea organelor administraţiei publice locale, la ordinul eşalonului superior sau din proprie iniţiativă.
          Intervenţia în astfel de situaţii a structurilor de jandarmi presupune:
               - salvarea persoanelor surprinse şi afectate de dezastru şi acordarea primului ajutor;
               - transportul răniţilor sau a persoanelor contaminate la structurile medicale pentru acordarea de asistenţă specializată;
               - prevenirea producerii de pierderi complementare ca urmare a avarierii clădirilor, a instalaţiilor de apă, gaz, electricitate prin evacuarea persoanelor, documentelor şi bunurilor materiale aflate în zonele afectate şi interzicerea intrării altor persoane;
               - asigurarea respectării măsurilor sanitare, profilactice speciale şi a restricţiilor de consum de alimente şi apă, precum şi prevenirea îmbolnăvirilor în masă prin asigurarea securităţii şi pazei perimetrului zonelor de carantină prin proceduri specifice;
               - asigurarea protecţiei persoanelor cu funcţii de conducere din instituţiile fundamentale ale statului în locurile în care acestea vor fi evacuate şi a pazei noilor sedii de lucru, precum şi a reşedinţelor puse la dispoziţie, evacuarea valorilor de tezaur, evacuarea valorilor culturale importante şi a bunurilor de patrimoniu, securitatea şi paza zonelor evacuate, evacuarea fondului arhivistic naţional;
               - localizarea şi stingerea incendiilor;
               - neutralizarea efectelor materialelor periculoase şi evacuarea populaţiei existente în interiorul perimetrului de securitate;
          În cazul intervenţiei în situaţii de urgenţă, structurile de jandarmi acţionează pentru:
               - stabilirea şi comunicarea, prin efectivele aflate în serviciu, a primelor date şi informaţii privind efectele situaţiilor de urgenţă produse în zona de competenţă, precum şi evaluarea posibilităţii de producere a efectelor secundare în zona afectată şi transmiterea datelor şi informaţiilor către autoritatea competentă de gestionare a situaţiei;
               - participarea cu forţele şi mijloacele disponibile la limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiei de urgenţă, îndeosebi la salvarea persoanelor şi transportul acestora spre punctele de acordare a asistenţei medicale, înlăturarea unor obstacole, transportul de materiale şi bunuri de prim ajutor.
               - restabilirea ordinii publice când aceasta a fost tulburată prin orice fel de acţiuni sau fapte care contravin legilor în vigoare şi ulterior menţinerea acesteia prin proceduri specifice;
               - paza sau protecţia şi apărarea obiectivelor, a bunurilor şi valorilor de importanţă deosebită, stabilite de Guvern, inclusiv a documentelor din Fondul Arhivistic Naţional şi a obiectivelor aparţinând M.A.I. şi intensificarea activităţilor de pază şi protecţie a obiectivelor din competenţă;
               - organizarea dispozitivelor de blocare a zonei afectate pentru interzicerea pătrunderii autovehiculelor şi persoanelor, în scopul diminuării pierderilor;
               - participarea, cu efectivele aflate în misiuni de ordine publică, la îndrumarea populaţiei spre cele mai apropiate adăposturi, în funcţie de situaţia creată;
               - participarea la evacuarea populaţiei (fluidizarea circulaţiei, paza zonelor evacuate şi a celor în care se face evacuarea populaţiei, menţinerea ordinii în raioanele de evacuare);
               - asigurarea pazei şi apărării unor căi de comunicaţie şi transporturi devenite importante în situaţia creată;
          La solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale, structurile de jandarmi intervin în sprijinul populaţiei afectate prin:
               - informarea, înştiinţarea şi avertizarea populaţiei în zonele în care nu există instalate mijloace specializate sau acestea nu sunt în stare operativă de funcţionare;
               - participarea la determinarea şi evaluarea efectelor situaţiilor de protecţie civilă;
               - planificarea şi pregătirea resurselor umane, materialelor şi tehnicii;
               - participarea la acţiuni de căutare şi salvare a persoanelor;
               - evacuarea şi transportul persoanelor afectate la unităţile medicale specializate;
               - participarea la evacuarea persoanelor şi bunurilor materiale ale acestora;
               - neutralizarea efectelor materialelor periculoase;
               - asigurarea transportului forţelor şi mijloacelor de intervenţie, persoanelor evacuate şi altor resurse;
               - asigurarea cazării şi adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate;
               - participarea la distribuirea către populaţie a ajutoarelor de primă necesitate şi a celor oferite de alte state, în cadrul asistenţei umanitare internaţionale;
               - asigurarea măsurilor de pază a bunurilor din zonele afectate, precum şi asigurarea ordinii publice pe timpul operaţiunilor de evacuare şi salvare.

          3. Măsuri întreprinse de efectivele de jandarmi participante la limitarea sau/şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţe civile
          a. Acţiunile întreprinse de Jandarmerie în caz de accident chimic:
               - participă la delimitarea zonei şi asigură paza şi protecţia bunurilor din zonă;
               - asigură protejarea şi, la nevoie, participă la evacuarea colectivităţilor aflate în pericol;
               - asigură punerea în practică a măsurilor de protecţie a personalului de intervenţie şi participă la implementarea măsurilor de protecţie a persoanelor din zona afectată;
               - participă la înlăturarea efectelor şi restabilirea situaţiei anterioare.
          În situaţia în care se asigură protecţia transportului unor materiale periculoase sau substanţe toxice, iar pe timpul transportului are loc un accident sau incident rutier, personalul aflat în pază acţionează pentru:
               - avertizarea autorităţilor competente, informându-le de natura şi cantitatea pierderii;
               - îndepărtarea, dacă este posibil, a autovehiculului de pe partea carosabilă;
               - acordarea primului ajutor victimelor;
               - delimitarea zonei accidentului pe o rază mai amplă, în funcţie de produsul scurs, pentru a evita apropierea curioşilor sau a amatorilor.
          b. Acţiunile întreprinse de Jandarmerie în caz de inundaţii:
               - participă la căutarea şi salvarea persoanelor şi animalelor afectate;
               - participă la crearea căilor de acces către zonele afectate;
               - participă la limitarea efectelor cauzate de inundaţii şi refacerea măsurilor de protecţie împotriva apelor (refacerea temporară a digurilor);
               - transportul persoanelor în zone sigure;
               - interzicerea intrării în zonele afectate a persoanelor neautorizate.
          c. Acţiunile întreprinse de Jandarmerie în caz de incendii de pădure:
               - participă la operaţiunile de stingere a incendiului;
               - participă la crearea căilor de acces sau la benzi (breşe) de oprire a focului;
               - participă la supravegherea focarelor stinse;
               - participă la intervenţia în zone inaccesibile;
               - participă la formarea de celule de criză şi coordonare.
          d. Acţiunile întreprinse de Jandarmerie în caz de gripă aviară, epizootii:
               - participă la izolarea strictă a focarelor;
               - participă la distrugerea tuturor păsărilor bolnave;
               - participă la curăţarea şi dezinfecţia riguroasă a adăposturilor şi a tuturor spaţiilor de cazare;
               - participă la controlul traficului de persoane.
          e. Acţiunile întreprinse de Jandarmerie în caz de alunecări, prăbuşiri de teren şi cutremure:
               - participă la realizarea / debarasarea căilor de acces;
               - participă la căutarea şi salvarea persoanelor şi animalelor afectate sau izolate;
               - asigură izolarea zonei pentru a preveni pătrunderea persoanelor neautorizate.

          Având în vedere faptul că beneficiarii oricărui serviciu executat de forţele din sistemul naţional de securitate şi ordine publică sunt cetăţenii, este normal ca Jandarmeria, învestită de către societatea civilă ca forţă de asigurare a ordinii constituţionale şi a securităţii naţionale, să fie implicată în limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă civilă, fără ca prin acest lucru să se suprapună atribuţiilor instituţiei nominalizate să prevină şi, la nevoie să înlăture aceste efecte, respectiv Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. În aceste situaţii, Jandarmeria participă, alături de I.G.S.U. şi de celelalte forţe nominalizate în actele normative, în strânsă cooperare, pentru realizarea interesului general al societăţii, de protecţie împotriva oricăror pericole care ar putea pune sub semnul întrebării viaţa ori proprietatea cetăţeanului.
 

BORULEA NICOLAE SORIN - Instructor militar, profesor de pedagogie
 

Bibliografie:
          - Terra în cifre şi date – Ed. Teora, 1995;
          - Legea nr. 550 din 29 noiembrie 2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române;
          - Legea nr. 481 din 08.11.2004, privind Protecţia Civilă;
          - Legea nr. 15 din 28.02.2005, pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 21 din 15.04.2004, privind Sistemul Naţional de Management al Situaţilor de Urgenţă;
          - Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 21 din 15.04.2004, privind Sistemul Naţional de Management al Situaţilor de Urgenţă;
          - Hotărârea nr. 2288 din 09.12.2004, pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale, privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;
          - Hotărârea nr. 547 din 09.06.2005, pentru aprobarea Strategiei Naţionale de Protecţie Civilă;
          - Lt.col. Emanoil Tucă, „Locul şi rolul structurilor jandarmeriei în desfăşurarea acţiunilor de limitare şi înlăturare a efectelor situaţiilor de urgenţă”, B.I.D. M.A.I., nr. 3/2006, pag. 209-214;