Violenţa este una dintre marile probleme ale lumii contemporane. Presa, scrisă sau audio-vizuală, informează în permanent cu privire la manifestări diverse ale acestui fenomen. De la formele cele mai agresive, precum războaie ori crime terifiante, bătăi, violuri, furturi, distrugeri de bunuri şi până la cele mai puţin şocante (dar nu mai puţin nocive), cum ar fi violenţele verbale, toate acestea susţinute de o abundenţă de imagini violente, se perindă zilnic în faţa ochilor noştri. In acest context, apariţia diferitelor forme de violenţă pare aproape o fatalitate şi devine, adesea, un lucru obişnuit, cu care semenii coexistă fără măcar a se mai sesiza asupra pericolului. Chiar dacă reprezintă o problemă delicată, luarea în stăpânire a fenomenului violenţei nu se poate face decât dacă îi sunt cunoscute cauzele, originile, formele de manifestare şi posibilităţile de prevenire. Problema violenţei poate şi trebuie să devină o temă de reflecţie pentru toţi cei implicaţi în actul educaţional. In ceea ce priveşte înţelesul asociat conceptului de violenţă, trebuie remarcat că el a fost deseori discutat în relaţie cu conceptele de agresivitate şi conflict. Agresivitatea este considerată un „comportament distructiv şi violent orientat spre persoane, obiecte sau spre sine" (Popescu-Neveanu). Cei mai mulţi dintre autori accentuează intenţionalitatea atunci când definesc agresivitatea. Astfel, R.A. Barron (1977) defineşte agresivitatea drept „orice act ce are ca intenţie producerea unui prejudiciu fiinţei vizate". Istoric şi cultural, violenţa este o noţiune relativă, dependentă de codurile sociale, juridice şi politice ale societăţii în care se manifestă. In absenţa unei definiţii precise a violenţei, unii autori cred că este mai potrivit un inventar al faptelor violente. Numai că faptele brute, private de semnificaţia lor socială, nu spun nimic. Calificarea unui fapt ca fiind violentă, depinde de convenţiile sociale în vigoare. Multă vreme, de pildă, corecţia fizică pe care părinţii o aplicau copiilor (sau soţul soţiei) erau considerate lucruri fireşti care făceau parte din actul educaţional. De asemenea, sunt populaţii, comunităţi, care aproape că nu cunosc agresivitatea, în timp ce altele se manifestă destul de agresiv. In prezent, de o atenţie aparte se bucură violenţa la manifestările sportive. Ea trebuie determinată luând în calcul contextul şi cultura socială.
          In mediul manifestărilor sportive pot fi reperate două tipuri de violenţe:
               (a) violenţele „obiective", care sunt de ordin penal (crime şi delicte) şi asupra cărora trebuie să intervină instituţiile abilitate si
               (b) violenţele „subiective”, care sunt forme mai subtile de violenţă, de atitudine (dispreţul, umilirea, jignirea), ceea ce unii autori numesc „atitudini antisociale".
          Fenomenul violenţei la manifestările sportive se întinde pe o scara largă la ale cărei capete se află violenţa fizică (extrem de mediatizată, de altfel, dar fără analize temeinice ale cauzelor care o provoacă), respectiv incivilităţile (care sunt foarte numeroase şi pot afecta grav ambianţa la manifestările sportive).
          De asemenea, s-a constatat că, deşi presa a atenţionat în numeroase rânduri asupra creşterii violenţelor la manifestările sportive, la nivelul populaţiei nu există o sensibilizare deosebită cu privire la prezenţa şi nocivitatea fenomenului. Manifestări precum: violenţele verbale dintre suporteri şi jucători, suporteri şi conducători de cluburi, suporteri şi forţele de ordine (înjurături, jigniri, umiliri), deteriorarea bunurilor din interiorul şi exteriorul locului unde se desfăşoară competiţia sportivă, refuzul de a se supune regulilor impuse de organizatorii competiţiilor şi organele de ordine, am putea spune că au început să facă parte din cotidianul manifestărilor sportive. Din acest motiv, deşi recunosc frecvenţa unor astfel de manifestări, atât preşedinţii de cluburi cât şi sportivii, nu apreciază ca fiind vorba de o creştere sensibilă, în ultimii ani, a fenomenului violenţei la manifestările sportive (în special la meciurile de fotbal).
          Măsurile de prevenire pot fi de mare diversitate: măsuri educative şi sociale, ameliorarea relaţiilor dintre club şi suporteri, promovarea dialogului cu cluburile rivale, controlul spectatorilor prin camere de supraveghere, intervenţia promptă a organelor de ordine, investiţii în infrastructură, întărirea rolului social al cluburilor, organizarea caselor de bilete, legislaţie adecvată (Legea nr. 4 din 2008, privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive). In România ultimilor ani numeroase conflicte au avut loc între suporterii fanatici ale cluburilor de fotbal, în special cele bucureştene. Orice aşa-zis derby este întâmpinat cu acte de huliganism, în care fiecare suporter are dreptatea lui. Lupte de stradă, înjurături şi folosirea materialelor pirotehnice nu au cu siguranţă ce căuta pe stadioanele şi arenele sportive. Mentalitatea suporterilor, ura pe care şi-o poartă de atâţia ani, sunt ingredientele nelipsite de la derby-uri, devenind un loc de lupte sângeroase, nu de întreceri sportive şi de fair-play. Duelul huliganilor s-a mutat de la sportul rege, spre handbal, rugby şi alte sporturi, fenomenul devenind îngrijorător.
          În România, organizatorii competiţiilor şi jocurilor sportive şi forţele de ordine angrenate au obligaţia de a asigura protecţia şi siguranţa spectatorilor, sportivilor şi oficialilor şi de a lua măsuri pentru prevenirea şi înlăturarea oricăror incidente ce se pot produce pe traseele de afluire/defluire şi în interiorul arenelor sportive, înainte, pe timpul şi după terminarea competiţiei sau a jocului sportiv.
          Menţinerea ordinii publice pe traseele de deplasare către bazele sportive, în localităţi sau în afara acestora, până la limita exterioară zonei apropiate, se realizează în mod nemijlocit de către organele de poliţie competente teritorial.
          Asigurarea ordinii publice în zona apropiată şi imediată a bazelor sportive şi în alte locuri destinate desfăşurării competiţiilor şi jocurilor sportive cu grad de risc se realizează în mod nemijlocit de către structurile de jandarmi competente teritorial.
          Răspunderea pentru asigurarea măsurilor de ordine şi siguranţă în interiorul arenelor sportive revine organizatorului, care poate încheia în acest sens contracte de prestări de servicii, în condiţiile legii, cu societăţi specializate de protecţie şi pază.
          În situaţia desfăşurării unor jocuri sportive cu grad ridicat de risc este necesară prezenţa în arena sportivă a prefectului sau a reprezentantului acestuia, precum şi a unui procuror din cadrul parchetului de pe lângă judecătoria în a cărei circumscripţie se află arena sportivă. Înştiinţarea acestora se realizează de către unitatea de jandarmi competentă teritorial.
          Restabilirea ordinii publice în interiorul bazei sportive se execută de către efectivele de jandarmi, din iniţiativa comandantului acestora, cu aprobarea, după caz, a prefectului sau a reprezentantului acestuia, atunci când se constată că, în urma producerii unor acte de violenţă, este pusă în pericol viaţa sau integritatea corporală a spectatorilor, a sportivilor, a oficialilor, a personalului de ordine şi siguranţă sau a celorlalţi participanţi.
          Evacuarea din arena sportivă a unui grup de participanţi, în situaţia în care, prin faptele săvârşite de către aceştia, se pune în pericol siguranţa desfăşurării competiţiei sportive, se face, după caz, la dispoziţia prefectului sau a reprezentantului acestuia ori la solicitarea responsabilului de ordine şi siguranţă al organizatorului, care cere, în scris, intervenţia forţelor de ordine.
          În cazul producerii de incendii, distrugeri, catastrofe, al tulburării grave a ordinii publice sau al altor situaţii care pun în pericol viaţa, integritatea corporală ori sănătatea persoanelor sau când nu s-a reuşit restabilirea ordinii publice, comandantul forţelor de ordine poate decide evacuarea parţială sau totală a participanţilor.
          Spectatorilor le este interzis:
               a) să pătrundă sau să încerce pătrunderea în incinta bazei sportive ori, după caz, a arenei sportive fără documente de acces sau prin încălcarea normelor legale de acces stabilite de organizator;
               b) să folosească, în scopul pătrunderii în incinta arenei sportive, documente de acces individualizate care nu le aparţin şi care, potrivit normelor stabilite de organizator, pot fi folosite doar de către titular;
               c) să pătrundă în stare de ebrietate sau să consume băuturi alcoolice în arena sportivă;
               d) să introducă sau să încerce introducerea de băuturi alcoolice în arena sportivă;
               e) să introducă în arena sportivă inscripţii, embleme, pancarte, bannere, afişe, steaguri sau alte suporturi ce conţin simboluri, sloganuri, imagini ori texte cu conţinut obscen;
               f) să refuze prezentarea documentelor de acces şi, după caz, a actelor de identitate, la solicitarea justificată a forţelor de ordine sau a personalului de ordine şi siguranţă;
               g) să refuze supunerea la efectuarea controlului corporal preventiv şi al bagajelor de către forţele de ordine;
               h) să ocupe alte locuri decât cele prevăzute pe documentele de acces, urmat de refuzul eliberării acestora la avertismentul verbal al reprezentanţilor societăţii specializate de protecţie şi pază sau al forţelor de ordine;
               i) să arunce asupra celorlalţi spectatori, asupra oficialilor sau a jucătorilor, asupra forţelor de ordine sau a personalului de ordine şi siguranţă, asupra bunurilor mobile şi imobile aflate în incinta bazei sportive, precum şi în direcţia suprafeţei de joc cu obiecte de orice fel sau cu substanţe corozive ori care murdăresc;
               j) să escaladeze gardurile care delimitează spaţiul de joc sau gardurile interioare de separare a sectoarelor;
               k) să se caţere pe gardul care delimitează spaţiul de joc de tribună;
               l) să pătrundă pe suprafaţa de joc, cu excepţia cazurilor de forţă majoră;
               m) să săvârşească fapte, acte sau gesturi obscene, să profereze ori să scandeze injurii, cuvinte sau expresii jignitoare ori vulgare, precum şi ameninţări cu acte de violenţă împotriva celorlalţi spectatori, oficiali, jucători sau a bunurilor acestora;
               n) să profereze ori să scandeze injurii, cuvinte sau expresii jignitoare ori vulgare la adresa forţelor de ordine sau a personalului de ordine şi siguranţă;
               o) să ameninţe cu acte de violenţă forţele de ordine sau personalul de ordine şi siguranţă;
               p) să îşi ascundă faţa cu articole de îmbrăcăminte sau alte accesorii, cu intenţia de a împiedica identificarea;
               r) să scrie sau să deseneze pe pereţii imobilelor, pe garduri sau pe alte obiecte amplasate în baza sportivă sau în arena sportivă;
               s) să dezlipească sau să distrugă reclamele, anunţurile şi afişele expuse de organizator în incinta bazei sau a arenei sportive, precum şi să deterioreze, să ridice sau să mute semnele ori indicatoarele amplasate de organizator, pentru facilitarea accesului în arenă, sau a celor care semnalează existenţa unui pericol pentru viaţa persoanelor;
               ş) să ridice sau să mute, fără drept, barajele, gardurile ori alte obstacole amplasate de organizator sau de către forţele de ordine, pentru delimitarea sectoarelor de tribună ori peluză, pentru separarea grupurilor de suporteri şi a terenului de joc de tribună, inclusiv pe cele amplasate cu caracter temporar;
               t) să amplaseze emblemele, pancartele, bannerele, afişele, steagurile sau alte mijloace de publicitate vizuală în alte locuri decât cele stabilite de organizator;
               ţ) să nu respecte regulile stabilite de organizator privind deplasarea spectatorilor în incinta arenei sportive;
               u) să nu respecte măsurile de ordine dispuse de organizator sau de comandantul forţelor de ordine, în cazul producerii unor catastrofe, calamităţi naturale sau al altor pericole;
               v) să refuze părăsirea imediată a arenei sportive, dacă măsura evacuării a fost dispusă de către personalul de ordine şi siguranţă sau de către forţele de ordine.
          Fapta unei persoane, căreia i s-a interzis accesul la unele competiţii sau jocuri sportive, de a se afla în arena sportivă unde se desfăşoară o competiţie sau un joc sportiv de genul celor pentru care s-a dispus interdicţia constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă.
          Opunerea cu violenţă faţă de personalul de ordine şi siguranţă sau faţă de forţele de ordine ori împiedicarea acestora de a-şi exercita atribuţiile specifice, cu ocazia desfăşurării unei competiţii sau a unui joc sportiv, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.
          Portul sau încercarea de a introduce în incinta arenei sportive cuţit, pumnal, şiş, box, castet ori alte asemenea obiecte, fabricate sau confecţionate anume pentru tăiere, împungere ori lovire, precum şi a dispozitivelor pentru şocuri electrice constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit art. 1^1 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
          Deţinerea sau încercarea de a introduce în incinta arenei sportive substanţele iritant-lacrimogene sau cu efect paralizant ori alte asemenea materiale, substanţe sau obiecte constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 60/1991, republicată, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.
          Încercarea de a introduce, deţinerea sau folosirea în incinta arenei sportive a obiectelor artizanale şi de distracţie, pe bază de amestecuri pirotehnice din clasele II - IV, T.1, T.2, precum şi a artificiilor din categoria "obiecte zburătoare luminoase" şi a pocnitorilor din clasa I constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit art. 31 alin. (2^1) din Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, cu modificările şi completările ulterioare.
          Utilizarea în arena sportivă a simbolurilor fasciste, rasiste sau xenofobe, răspândirea ori deţinerea, în vederea răspândirii, de asemenea simboluri în arena sportivă constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 107/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
          Lovirea sau orice acte de violenţă cauzatoare de suferinţe fizice, săvârşite în incinta arenei sportive, asupra unui alt spectator, care au pricinuit o vătămare ce nu necesită îngrijiri medicale sau necesită pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 20 de zile, constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.
          Uciderea unei persoane în arena sportivă ori a unui spectator constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.
          Distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuinţare a scaunelor sau a altor elemente de mobilier, a instalaţiilor de orice fel, a amenajărilor interioare, a cablajului electric, a echipamentelor şi instalaţiilor de telecomunicaţii sau de supraveghere video din incinta arenei sportive, precum şi distrugerea, deteriorarea sau degradarea imobilelor din incinta bazei sportive constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.
          Portul de armă, fără drept, în incinta arenei sportive constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.
          Manifestările săvârşite în arena sportivă prin care se exprimă dispreţ pentru însemnele României sau pentru emblemele sau semnele de care se folosesc autorităţile constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.
          Fapta spectatorului care săvârşeşte în incinta arenei sportive acte sau gesturi, proferează cuvinte ori expresii sau se dedă la orice alte manifestări prin care se aduce atingere bunelor moravuri sau se produce scandal ori se tulbură în alt mod ordinea publică constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.
          Participarea la o încăierare între mai mulţi suporteri în incinta arenei sportive constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.
          Ameninţarea săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă împotriva unui reprezentant al forţelor de ordine, lovirea sau orice alte acte de violenţă, vătămarea corporală sau vătămarea corporală gravă a acestuia, dacă acesta se află în exerciţiul funcţiunii pe timpul asigurării ordinii publice cu ocazia desfăşurării unei competiţii sau a unui joc sportiv ori pe timpul intervenţiei pentru restabilirea ordinii publice în astfel de situaţii sau pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii, anterior prezentate, constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.
          Dacă în alte ţări cu o cultură sportivă de excepţie, violenţa a fost combătută în timp, de exemplu în Anglia, în ţara noastră semnele ameliorării acestui fenomen abia încep să apară.
          In concluzie, perceperea competiţiei sportive ca pe un act de educaţie prin intermediul căruia se dezvoltă spiritul de întrecere, promovarea bunului simţ, schimbarea mentalităţii suporterului roman, o bună informare şi o mai mare fermitate în aplicarea legii poate ajuta enorm la îmbunătăţirea spectacolului în cadrul competiţiilor sportive, dus într-un con de umbră de aceste manifestări extra sportive.
 

POP ILIE – profesor de educaţie fizică şi sport
 

Bibliografie:
          - Popescu - Neveanu Paul, Dicţionar de psihologie, Editura „albatros” Bucureşti. 1978;
          - Legea nr. 4 din 9 ianuarie 2008privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive publicată în Monitorul Oficial nr. 24 din 11 ianuarie 2008;
          - Ordinul nr. 269 din 6 iunie 2008 privind obligaţiile aflate în sarcina organizatorului de competiţii sau jocuri sportive desfăşurate în eşaloanele inferioare, precum şi pentru sporturile la care participă un număr redus de spectatori şi care de regulă nu sunt generatoare de violenţă.