Ghidul carierei personalului M.A.I. defineşte conceptul de carieră drept „succesiunea posturilor şi funcţiilor de-a lungul activităţii profesionale prin care trece personalul M.A.I., potrivit actelor normative în vigoare, regulilor stabilite prin Ghid şi opţiunile individuale, în raport de cunoştinţele, aptitudinile, abilităţile, experienţa şi motivaţiile profesionale şi personale”.
          Potrivit acestui ghid putem afirma următoarele:
          a) managementul carierei reprezintă ansamblul activităţilor desfăşurate de Ministerul Administraţiei şi Internelor în vederea asigurării planificării şi dezvoltării carierei profesionale a personalului instituţiei;
          b) planificarea carierei este activitatea desfăşurată individual de către fiecare poliţist/cadru militar/funcţionar public/personal contractual/militar angajat pe bază de contract în vederea dezvoltării propriei cariere profesionale;
          c) regulile de evoluţie în carieră reprezintă condiţiile minime obligatorii, precum şi punctele obligatorii de trecere, stabilite de Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru intrarea şi evoluţia în cariera profesională a personalului propriu;
          Interpretând definiţiile enunţate mai sus, putem spune că nu doar succesiunea posturilor şi funcţiilor este în raport de actele normative în vigoare, opţiunile individuale, cunoştinţe, aptitudini, abilităţi, ci şi că opţiunile individuale sunt în funcţie de cunoştinţele, aptitudinile, abilităţile şi experienţa profesională. Dacă la acestea din urmă - cunoştinţe, aptitudini, abilităţi, experienţă profesională - adăugăm şi o dimensiune axio - normativă obţinem elementele constitutive ale unei culturi organizaţionale. Deci opţiunile noastre, din perspectiva carierei, se nuanţează şi în raport de cultura organizaţională.
          Primii ani în ocuparea unui post reprezintă o perioadă cruciala a învăţării - învăţarea despre o ocupaţie sau organizaţie, învăţarea despre propria persoană în relaţie cu cerinţele muncii. În primele etape ale carierei militare, fiecare tânăr jandarm (absolvent sau angajat) se confruntă cu problema integrării activităţii profesionale cu interesele familiei şi cu priorităţile personale.
          Pe măsură ce militarii acumulează mai multă experienţă de muncă, ei descoperă şi oportunitatea de a face opţiuni; pe baza acestor opţiuni ei încep să-şi precizeze ce consideră a fi important cu adevărat. Talentele, motivele şi valorile ajung să se întrepătrundă, ceea ce le permite să obţină performanţe în acele activităţi pe care le valorizează mai mult. Acestea devin elementele pe baza cărora militarii ajung să-şi formeze imaginea de sine şi să se poată autoevalua. Preluând o idee a lui Edgar Schein privind modul de construire a carierei, se poate afirma că la ofiţeri este bine structurat conceptul de „ancoră a carierei” care reprezintă imaginea de sine pe care şi-o dezvoltă militarii în jurul carierei lor şi care devine un ghid orientativ şi o constrângere în deciziile cu privire la carieră.
          Este de presupus că pe măsură ce tinerii jandarmi vor dobândi experienţă îşi vor schimba opţiunile privind posibilitatea obţinerii succesului profesional.
          Aşa cum subliniază M. Ralea şi T. Herseni, societatea îi recompensează pe cei care au reuşit în acţiunile lor sau au învins în confruntarea cu alţii. Lor li se acordă prestigiu, faimă, o poziţie superioară în ierarhia socială, funcţii, titluri, iar pe de altă parte şi recompense materiale sub diferite forme. Recunoaşterea socială reprezintă succesul personal într-un anumit domeniu.
          Imaginea socială dominantă a jandarmului de profesie este aceea a unei persoane competente, curajoase şi disciplinate, dedicată profesiei sale, având un înalt simţ al datoriei. În societate, jandarmul este văzut ca un om serios, cinstit şi corect, o persoană respectuoasă, oricând la datorie şi care oferă sentimentul de siguranţă.
          Socializarea profesională este procesul prin care indivizii îşi însuşesc cunoştinţe specializate, deprinderi, atitudini, valori şi norme necesare îndeplinirii rolului lor profesional.
          Spre deosebire de alte domenii, socializarea profesională în Jandarmerie nu este o activitate comodă, întrucât scopul urmărit este acela de a forma luptători, presupune exigenţă, ordine, disciplină, precum şi condiţii care să solicite la maximum rezistenţa fizică şi psihică specifice modurilor de acţiune.
          Modelele comportamentale au, alături de norme şi valori, un rol important în obţinerea succesului profesional. Indivizii supuşi socializării sunt de multe ori pregătiţi de persoane care au deja statutul pe care nou-veniţii urmează să-l câştige. Pe de o parte, folosirea modelelor de rol ale cadrelor didactice militare duce la obţinerea unor comportamente asemănătoare actualilor cursanţi. Când modelele de rol sunt percepute ca fiind competente şi de succes, jandarmii-cursanţi le vor copia atitudinea şi comportările.
          Pe de altă parte, se vehiculează tot mai des ideea conform căreia profesia de jandarm este „o slujbă ca oricare alta” şi se abandonează ideea „profesiei militare ca vocaţie”. Dacă se verifică ipoteza conform căreia există o specificitate a valorilor militare, valori ce asigură o funcţionare eficientă a organizaţiei militare, atunci răspunsul la această problemă este că, într-adevăr, valorile militare pot fi transferate cel mai eficient candidaţilor la profesia militară în cadrul instituţiilor militare de învăţământ, instituţii relativ închise şi separate de societatea civilă dominată de alte valori.
          Un grad mai mare este asociat unei experienţe profesionale mai ridicate, conferă posibilitatea accesului la o funcţie mai mare, implică o recunoaştere a unei activităţi de durată desfăşurată în slujba organizaţiei militare. Dacă accesul la un grad superior este, în esenţă, o chestiune de timp, dobândirea unei funcţii superioare este, în schimb, mai dificilă, fiind condiţionată îndeosebi de existenţa unor calităţi profesionale deosebite.
          Mulţi oameni definesc succesul prin capacitatea de a înfrânge obstacole imposibile, de a soluţiona probleme nerezolvabile sau de a câştiga în faţa unor oponenţi extrem de puternici. Pentru unii aceasta înseamnă, de exemplu, căutarea unor slujbe în care să se simtă confruntaţi cu dificultăţi din ce în ce mai mari. Atleţii profesionişti, managerii îşi definesc carierele în sensul unei lupte cotidiene sau al unei competiţii în care „a câştiga” înseamnă totul.
          Pentru militarii jandarmi însă, provocarea este definită în termenii relaţiilor interpersonale şi ai competiţiei. Astfel, atât ofiţerii cât şi subofiţerii percep competiţia ca fiind capacitatea de a fi pregătiţi pentru o confruntare decisivă cu „inamicul”. Într-o astfel de confruntare „războinicii” îşi dovedesc lor înşişi, dar şi celorlalţi, superioritatea în condiţii de competiţie.
          De altfel, aplicarea Legii 80 privind statutul cadrelor militare, precum şi a Ghidului carierei personalului M.A.I., a avut efecte benefice atât în ceea ce priveşte starea moralului, cât şi în reconsiderarea atitudinii personalului Jandarmeriei faţă de succesul în propria activitate şi carieră, precum şi faţă de instituţia militară din care face parte.
 

MUNTEAN MARICICA - Şef Catedra de "Pregătire de stat major, militară şi fizică"
 

Bibliografie:
          - Colectiv de autori, Noţiuni ale managementului în Ministerul de Interne – Editura Ministerului de Interne, 1998;
          - Costică Voicu, Ştefan Prună, Managementul organizaţional al Poliţiei, Editura Mediauno, 2007;
          - Semnificaţia succesului personal în cariera militară - Psiholog Elena Langa, psiholog Cornelia Nicolescu, asistent universitar drd. Claudiu Langa;
          - Jigau, Mihai, Consilierea carierei, Ed. Sigma, Bucureşti, 2001;
          - Managementul organizaţiilor militare, în Buletinul Învăţământului Militar, Bucureşti, 1966, an. III;
          - Moldovan - Scholz, Maria, Iosif, Gheorghe, Psihologia muncii, Ed. Didactica si Pedagogica, R.A., 1996;
          - Julie Jansen, Managementul carierei, Editura Polirom, 2007;
          - Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare;
          - Ghidul carierei personalului M.A.I.