Pe glob există aproape 100.000.000 de practicieni de yoga.
          Nu vom discuta în acest articol despre MISA, Gregorian Bivolaru, intervenţia jandarmilor şi ceea ce aceştia au găsit în aşa-numitele ashram-uri. Ceea ce ne interesează este yoga din punctul de vedere al exerciţiului fizic.
          Yoga este o tradiţie spirituală extrem de complexă, care are o istorie de mai mult de cinci mii de ani, o literatură foarte bogată şi o cuprindere exhaustivă.
          Yoga autentică implică o confruntare cu misterele fascinante ale propriei noastre naturi microcosmice, cu eternele întrebări: Pentru ce m-am născut şi de ce? De unde vin? Pentru ce trăiesc? Ce se va petrece cu mine după moarte? Cine sunt eu cu adevărat?
          Ca orice domeniu cu o asemenea vechime, yoga are foarte multe şcoli, care au devenit în timp tradiţii. Există ca şi în artele marţiale diferite curente de opinie, şcoli mai noi sau mai vechi sau lupte tacite pentru supremaţia unei metode sau şcoli.
          În orice disciplină sau sport, practica duce la măiestrie. Numai aşa un alergător de performanţă poate depăşi la alergare o persoană care de obicei nu aleargă. Astfel, antrenamentul yoga conţine posturi corporale (asana, mudra, bandha), tehnici respiratorii (pranayama) şi de concentrare pentru a obţine un control cât mai bun asupra fizicului şi psihicului. În antrenamentul de arte marţiale, tehnicile de yoga sunt folosite pentru încălzire şi pentru mobilitate.
          Yoga, în forma ei sportivă, are propriile reguli de practicare conform normelor Federaţiei Internaţionale de Yoga.
          Posturile corporale din yoga, asanele, în suma totală ating cifra impresionantă de 84.000. Aceste posturi prin contractare, relaxare şi conştientizare produc o energizare specifică a unei zone, muşchi sau o parte din corp, datorită afluxului sporit de sânge şi de substanţe vitale în acele zone.
          În mod tradiţional, Yoga este o disciplină spirituală ce urmăreşte atingerea controlului asupra corpului şi minţii în vederea utilizării lor ca instrumente ale cunoaşterii de sine, ale realizării adevărurilor fundamentale ale existenţei şi ale lumii în care trăim.
          Aplicaţiile clinice ale Yoga au început să fie studiate cu multă seriozitate, mai întâi în spitalele şi aşezămintele de sănătate ale ţării de origine, India şi în ultimele decade în Statele Unite şi Marea Britanie, mai ales ca urmare a interesului uriaş pe care Yoga îl suscită în vest şi a răspândirii pe scară largă a medicinii alternative.
          Există patru forme fundamentale de Yoga: Raja yoga, Karma yoga, Jnana yoga, Bhakti yoga.
          Cele mai vechi scrieri indiene sunt Vedele. Acestea sunt structurate sub forma a patru seturi de scrieri: Rig Veda - cunoaşterea imnurilor, Sam Veda - cunoaşterea despre melodii, Yajur Veda şi Atharva Veda - din care provin atât yoga, cât şi ayurveda.
          Textul de bază al sistemului yoga, Yoga -sutra, este atribuit lui Patanjali, care în numai 194 de sutre, sistematizează o întreagă doctrină. El a trăit cu 200 de ani înainte de Christos.
          Practica yoga este accesibilă oamenilor de toate vârstele, de toate nivelurile, tineri, bolnavi, gravide etc. Practica yoga se adaptează. Secretul constă în aceea că fiecare execută la nivelul posibilităţilor sale fizice. Nu se forţează şi fiecare persoană va fi mulţumită de efortul depus.
          Yoga poate fi practicată în mai multe scopuri. Se poate practica pentru tonifiere, pentru dezvoltarea vitalităţii şi bunei dispoziţii. Yoga poate fi practicată ca o căutare spirituală, în sensul că fizicul este vehiculul prin care se ajunge la stări spirituale avansate.
          Yoga mai este practicată şi ca disciplină kineto-terapeutică, deoarece prin exerciţii de yoga pot fi ameliorate chiar şi unele afecţiuni acute, cum ar fi durerile de spate, constipaţia sau răceala sau chiar afecţiuni cronice. Însă, rolul principal al exerciţiilor de yoga este cel preventiv.
          Nu-i nevoie să stai în cap încercând să te concentrezi la energiile universului şi nici să mănânci numai grâu încolţit în speranţa că trupul tău se va purifica, iar bolile vor sta pentru veşnicie departe de tine. Astfel de exerciţii (care oricum cer o voinţă şi o dedicare ieşite din comun) sunt destinate doar celor cu vocaţia ascetismului.
          Pentru noi, ceilalţi, există destule alte posibilităţi de a beneficia de principiile yoga. Ne putem îmbunătăţi echilibrul emoţional şi starea de sănătate practicând cu consecvenţă doar câteva dintre exerciţiile de respiraţie şi relaxare sugerate de maeştrii acestei discipline.
          Pentru început, ar fi bine să te gândeşti că exerciţiile sunt doar o formă de a te detaşa de problemele din jur. Nu cauţi să atingi nici o performanţă intelectuală (sau energetică), nu te obligă nimeni să încremeneşti într-o poziţie dureroasă. Pur şi simplu e vorba de câteva minute pe care le foloseşti numai pentru tine.
          Odată cu „posturile” (asana), ajungem la aşa numita „gimnastică corporală” care a asigurat succesul practicii Yoga în Occident. Cei care au făcut-o însă numai pentru amuzament, vor fi uimiţi să afle că nu ar trebui să aibă acces la această a treia etapă decât cel care le-a asimilat perfect pe primele două. Aceste posturi (poziţii) sunt nenumărate. Totuşi, în practică, maeştrii nu-i învaţă pe discipolii lor decât un număr foarte mic dintre acestea. Discipolii sunt apoi sfătuiţi să-şi aleagă unele dintre nenumăratele poziţii (posturi), pe care să le folosească în scopul de a progresa în etapele următoare. In nouă cazuri din zece, poziţia aleasă va fi cea mai simplă, cea mai veche (din punct de vedere al atestării istorice), ca şi cea mai cunoscută: poziţia Lotusului: cu corpul drept, cu picioarele sprijinindu-se pe coapse cu tălpile în aer, în aşa fel încât să se sprijine în regiunea pubiană.
          Prin poziţia corporală pe care o adoptă, yoghinul se exersează în stăpânirea propriului corp, care altfel ar putea deveni un obstacol în calea evoluţiei sale spre cele mai înalte discipline. Atunci când yoghinul este capabil să se aşeze într-o poziţie fără efort şi să stea aşa atât timp cât este necesar, fără a se mai gândi la cest lucru, înseamnă ca şi-a atins scopul şi poate trece la învăţarea exerciţiilor următoare. Imobilitatea yoghinului într-o postură „stabilă” este o primă imagine a stăpânirii căutate, această stăpânire fiind întreruperea agitaţiei, care este caracteristică omului de rând.
          Atunci când practici yoga este bine să:
               - urmezi instrucţiunile exacte ale instructorului sau alt gen de indicaţii şi să nu te aventurezi la „mai mult”;
               - nu te forţezi; relaxează-te treptat şi respiră regulat;
               - inspiri prin nas, însă poţi să te abaţi de la regulă dacă ai probleme mici de respiraţie (dacă pentru tine respiraţia prin nas reprezintă un efort, cel mai bine ar fi să consulţi un doctor);
               - nu practici yoga sub influenţa alcoolului sau a altor droguri;
               - nu este necesar să ţineţi nici un gen de dietă pentru a practica yoga; nu este obligatoriu nici renunţatul la vicii precum tutunul sau cafeaua – dar este dezirabil pentru sănătatea dvs.
          Practicarea exerciţiilor yoga solicită foarte multă energie, dar te învaţă şi cum să te refaci foarte repede şi să-ţi îmbunătăţeşti calitatea somnului. Este recomandat, mai ales dacă eşti „începător” în yoga, să mergi la culcare în jurul orei 22.00. Somnul este cel mai profund între orele 23.00 şi 4 dimineaţa. Dacă se petrece o întrerupere a somnului, încearcă să te concentrezi asupra unei imagini foarte relaxante (un acvariu cu peşti, o floare).
          Exerciţiile yoga se fac mereu pe stomacul gol, iar masa poate fi luată la o oră după acestea. Daca aţi mâncat deja, aşteptaţi în jur de 3-5 ore până să începeţi rutina yoga.
          Părintele Arsenie Papacioc ne spune „Nu vă mai înşelaţi cu yoga, dragii mei, Biserica o consideră erezie”.
          Thalia care îşi dorea să fie asemeni Nadiei Comaneci în copilărie este o practicantă Yoga deoarece, după cum spune ea „îţi dă claritate, poţi să te concentrezi mai mult, te face să te simţi bine, te face să fii fericită … iubesc yoga”, „yoga este bună pentru corpul meu”, „yoga este un exerciţiu complet”.
          Madonna mărturiseşte că yoga o ajutat-o să-şi găsească echilibrul interior şi dedică o oră şi jumătate în fiecare zi pentru yoga iar Sting susţine că i-a îmbunătăţit performanţele sexuale.
          Cameron Diaz a învăţat yoga când a început filmările pentru filmul Charley's Angels, pentru a fi în stare să-şi execute cascadoriile din peliculă.
          Reese Witherspoon mărturiseşte că face foarte mult sport, dar şi yoga. "Mă trezesc foarte devreme, pe la 6, pentru a-mi face exerciţiile de yoga şi să joc tenis, dar pe la 8-9 seara deja adorm".
          Gwyneth Paltrow a învăţat yoga de la un instructor de 86 de ani. Se trezeşte la 4 dimineaţa, şase zile pe săptămână, pentru exerciţii şi spune „Nu evit orele de yoga decât dacă sunt bolnavă”.
          Sharon Stone este o altă iubitoare de yoga care spune că nu înţelege cum de femeile europene sunt preocupate mai mult de cosmetică decât de condiţia fizică. „Pot ridica călcâiul până la cap”, se mândreşte ea. De asemenea, ea a fost implicată într-un accident în care exista riscul să-şi fractureze gâtul, dar datorită flexibilităţii acestuia, Sharon a scăpat teafără şi nevătămată.
 

ALEXE ILEANA - ofiţer specialist, consilier juridic
COSTOIU GABRIELA - profesor educaţie fizică
 

Bibliografie:
          - http://www.ziua.ro
          - http://www.yoga-club.ro
          - http://www.gnspy.org/incursiune_in_yoga
          - http://www.sfaturiortodoxe.ro/yoga/arsenie-yoga.htm
          - http://www.eva.ro
          - http://www.e-sana.ro
          - http://www.holism.ro/yoga