Multe activităţi de pregătire presupun mai nou şi parcurgerea unui circuit de intervenţie profesională.
          Cu ce ne ajută oare parcurgerea acestui circuit în îndeplinirea misiunilor Jandarmeriei Române?
          În primul rând trebuie să plecăm de la ideea că majoritatea misiunilor încredinţate se execută la nivel patrulă (binom/echipă), iar atunci când patrula este formată dintr-un jandarm cu experienţă şi un jandarm cu mai puţină experienţă sau care este mutat de curând în cadrul subunităţii, jandarmul cu mai multă experienţă poate avea un mare semn de întrebare: „Oare ştie ce să facă? Trebuie să mai am şi grija lui!, Mă pot baza pe el?” şi astfel scopul misiunii este periclitat tocmai pe baza acestei incertitudini.
          Plecăm astfel de la premisa că pentru a elimina aceste incertitudini, membrii respectivei patrule de jandarmi trebuie să treacă peste anumite obstacole mentale şi să realizeze coeziunea de grup. Pentru a realiza coeziunea de grup trebuie introduse, în cadrul orelor de pregătire, o serie de jocuri, exerciţii şi aplicaţii adaptate la situaţia operativă existentă şi în care trebuie implicaţi toţi participanţii.
          Ce rol are coeziunea de grup? Aceasta are rolul de dobândire de automatisme de către toţi jandarmii în vederea atingerii următoarelor scopuri:
               - pentru a îndeplini misiuni simple cu efective reduse;
               - pentru a executa în deplină securitate misiunile încredinţate, precum şi pentru a gestiona situaţiile care se ivesc brusc;
               - pentru a dezvolta capacitatea de a negocia,
               - pentru înţelegerea concretă a nivelului de forţă
               - pentru delimitarea şi folosirea mijloacelor individuale de protecţie, necesare în funcţie de ameninţarea ce vine din raportul jandarm/adversar/urgenţă/mediu/violenţă. Odată dezvoltată ideea de coeziune de grup, revenim la întrebarea iniţială: cu ce ne ajută parcurgerea acestui circuit în îndeplinirea misiunilor Jandarmeriei Române?
          Răspunsul este simplu: trecerea unui prag psihologic şi fizic astfel încât jandarmul să fie bine pregătit pentru:
               - posibilitatea adoptării unor procedee de acţiune concrete şi specifice situaţiei în care se găsesc şi pe care trebuie să o rezolve – concluzionând astfel stăpânirea tehnicilor, gestionarea situaţiilor şi dezvoltarea unui mental puternic şi adaptabil;
               - dezvoltarea spiritului de echipă, fără să se mai pună accent pe individualism, ci mergând pe ideea „unde-s doi puterea creşte”;
               - creşterea operaţională sau capacitatea fiecăruia din cadrul respectivei patrule/binom/echipă de a lua o decizie rapidă pentru atingerea scopului misiunii.
 

DRAGOŞ BALTARIU - Instructor intervenţie profesională
 

Bibliografie:
          - Miruslate – „Psihologia mecanismelor cognitive”
          - Intervenţia profesională a jandarmului operativ Ed. Tritonic