Multilingvismul şi Europa reprezintă două feţe ale aceleiaşi monede. În Europa, diversitatea lingvistică este o realitate care ne uneşte într-o istorie şi o cultură comună. Multilingvismul este cea mai explicită ilustrare a devizei „unitate în diversitate”, este instrumentul care contribuie mai degrabă la crearea unor legături strânse între oameni, decât la exemplificarea diferenţelor între societăţi. Diversitatea lingvistică are un rol esenţial în consolidarea unei identităţi europene, dar în acelaşi timp ajută şi la dezvoltarea celeilalte faţete ale identităţii noastre – locală, regională şi naţională.
          În contextul actual al globalizării, mobilităţii şi migraţiei, multilingvismul poate oferi noi soluţii pentru cetăţeni şi societate.
          Într-o Europă multilingvă, predarea şi învăţarea limbilor străine reprezintă o prioritate absolută, un factor strategic pentru dezvoltarea unei Europe bazate pe cunoaştere în secolul XXI. În această Europă multilingvă, învăţarea limbilor străine, în special a limbii engleze, poate deschide calea către noi oportunităţi. Limba engleză este cea mai importantă limbă din punct de vedere al comunicării, întrucât este cunoscută, cel puţin la un nivel de bază, de aproape o treime din populaţia globului (1,9 miliarde de oameni). Este limba internaţională de bază în comerţ, afaceri, comunicaţii, aviaţie, divertisment, informatică, diplomaţie şi în internet. Aşadar cunoaşterea acesteia poate oferi oportunitatea unei cariere mai bune, şansa de a locui, studia sau lucra într-o altă ţară, de a avea uneori vacanţe mai plăcute sau chiar, deşi poate mai puţin simplu, de a avea o relaţie cu o persoană dintr-o altă ţară. Pentru întreprinderi, angajaţii cunoscători ai mai multor limbi pot facilita deschiderea către pieţele europene şi mondiale.
          În ciuda concepţiei că românii ştiu bine să vorbească limbi străine, potrivit studiilor, procentul celor care vorbesc fluent engleza este mult mai mic decât media europeană. Explicaţia pentru diferenţele dintre procentele autohtone şi mediile europene poate fi găsită prin analiza modului în care învaţă românii limba engleză şi a eficienţei modalităţilor folosite de ei.
          Sursele cel mai des invocate de români pentru învăţarea englezei sunt: orele de la şcoală (ineficiente, axate de cele mai multe ori doar pe manual), meditatorul particular, filmele, muzica şi canalele TV, centrele particulare de limbi străine, cărţile, ziarele şi revistele. Procentul mic al celor care vorbesc fluent engleza este valabil şi în ceea ce îi priveşte pe angajaţii din majoritatea companiilor româneşti, lucru care nu poate decât să aducă prejudicii bunei funcţionări a acestora şi a pieţei. Companiile angajatoare, atât cele naţionale, cât şi cele multinaţionale, îşi doresc din ce în ce mai mult persoane capabile să susţină conversaţii şi mai ales să redacteze documente într-o limbă străină, fapt pentru care cunoaşterea cel puţin a limbii engleze a devenit aproape un criteriu eliminatoriu în cadrul proceselor de recrutare.
          Fiecare zi care trece fără învăţarea unui cuvânt nou sau a unei expresii noi într-o altă limbă este o zi pierdută, deoarece nu se ştie niciodată când se iveşte oportunitatea unei promovări sau a unei noi slujbe, ce poate fi ratată din cauza neîndeplinirii cerinţei de cunoaştere a limbii engleze cel puţin la nivelul de upper-intermediate.
          S-a ajuns la concluzia că multilingvismul este esenţial pentru cultură, educaţie, comunicare şi ocuparea forţei de muncă, pentru integrarea migranţilor şi mobilitatea lucrătorilor. Este important pentru competitivitatea economiei europene. Este vital pentru companiile care vor să intre pe noi pieţe şi să se adreseze consumatorilor într-o limbă pe care aceştia o cunosc. Multe întreprinderi europene pierd contracte şi sume de bani importante pentru că nu au o politică multilingvistă. Cunoaşterea mai multor limbi străine este esenţială nu numai pentru mobilitatea indivizilor, ci şi pentru reducerea şomajului la nivel european. Într-o societate dinamică precum este cea actuală, o atitudine care ne poate menţine competitivi este învăţarea continuă. Cunoaşterea unei limbi străine este deosebit de importantă pentru experienţa umană, este vitală pentru integrarea migranţilor şi pentru dialogul intercultural.
          Într-o societate atât de diversă şi în continuă globalizare, o a doua limbă vorbită (de preferinţă engleza) reprezintă cheia succesului integrării internaţionale şi ar trebui să facă parte din educaţia oricărei persoane, indiferent de vârstă. Nu este niciodată prea târziu pentru a învăţa o limbă străină şi a profita de perspectivele pe care această cunoaştere le oferă. Învăţarea limbilor străine ar trebui să facă parte din activităţile din timpul liber, în mod asemănător sportului. In acest sens, tot mai des este promovată ideea învăţării de limbi străine în afara şcolii şi universităţilor, insistând mai ales asupra intensificării eforturilor în sensul stimulării studiului lor de către adulţi. Prin intermediul tot mai multor programe educaţionale (Erasmus, Comenius) cetăţenii europeni sunt încurajaţi să vorbească cel puţin două „limbi de adopţie” - alte limbi decât limba maternă şi să le utilizeze pe durata vieţii acasă sau la serviciu.
          Un proverb arab care reflectă cu adevărat importanţa învăţării limbilor străine spune: „Dacă doreşti să eviţi un război, învaţă o limbă”. Se poate trage astfel concluzia că a învăţa o limba străină este sinonim cu a crea o punte între oameni şi culturi, a înţelege alte popoare şi modul lor de a gândi, a depăşi barierele culturale.
 

MIHAELA IVANOVICI - Instructor de limba engleză
 

Bibliografie:
         • http:// pan.webstar.hu/ecl/download.ashx?type=file&id=171
         • http:// ec.europa.eu/.../070608_opening_seminar_Madrid_ro